Retrospectiva politică a anului 2009 (II)

Cea de-a doua parte a anului 2009 a fost plină de surprize atât pe plan național, cât și local, și plină de evenimente pe scena politică.
Miniștri anchetați
După finalizarea anchetei parlamentare privind sumele cheltuite de Ministrul Tineretului și Sportului, Monica Iacob Ridzi, pentru organizarea Zilelor Tineretului, Ridzi și-a dat demisia pe 14 iulie. În locul ei a fost numită Sorina Luminița Plăcintă. În aceeași perioadă, parlamentarii au continuat ancheta și în cazul ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi, pentru a verifica legalitatea atribuirii unui contract de aproximativ 500.000 de euro unei firme de publicitate, prin negociere directă, fără un anunț
public în prealabil. În plus, pe 27 iulie, plenul Camerei Deputaților a aprobat înființarea Comisiei de anchetă în cazul Elenei Udrea pentru verificarea modului de cheltuire a banilor publici destinați unor campanii de promovare precum "Romania, Land of Choice". De asemenea, Comisia urma să mai ancheteze și modul de cheltuire a banilor publici cu transportul, diurna și cazarea ziariștilor acreditați la Ministerul Turismului în deplasările interne și externe.
Mazăre, între ANI și ofițerii naziști
Primarul Constanței, pesedistul Radu Mazăre, a "mărșăluit", pe 18 iulie, în cadrul unei prezentări de modă, într-o uniformă de ofițer german, alături de fiul său (n.r. – minor), îmbrăcat în ordonanță. Costumul de ofițer din armata germană purta însemnul svasticii pe curea. Apariția primarului Constanței, îndelung comentată de presa locală și centrală, a depășit însă granițele țării. Agenții de presă și publicații din Italia, Croația, Bulgaria, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Rusia și Franța au scris despre "generalul nazist" Radu Mazăre, despre un "primar român" care "jignește evreii după ce a defilat în uniforma de nazist", despre "un oficial cunoscut pentru acțiunile sale extravagante".
În aceeași perioadă, Agenția Națională de Integritate s-a autosesizat și a anunțat că va declanșa procedura de verificare a averii lui Mazăre. Tot la mijlocul lunii iulie, Realitatea TV anunțat că ANI verifică și averea lui Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța (CJC). Inclusiv jurnaliștii de la "Academia Cațavencu" au constatat că, din 2004, de când fostul om de afaceri și-a depus prima declarație de avere, veniturile lui Constan-tinescu s-au limitat doar la indemnizațiile primite de la CJC.
ANI și DNA, pe urmele lui Mazăre
La mijlocul lunii august, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) s-au autosesizat în cazul Primăriei Constanța, după ce HotNews.ro a scris că primarul Radu Mazăre a dat 800.000 de euro bani publici către televiziunea partenerilor de afaceri ca să cumpere știri și imagine pozitivă pentru Primăria de la malul mării. Mai mult, pe 13 august, HotNews.ro a făcut publice alte cinci contracte de publicitate acordate de Primăria Constanța unor parteneri de afaceri ai lui Radu Mazăre, precum Sorin Strutinsky și Mihail Cârciog. Cele cinci contracte încheiate în 2007 și 2008 au o valoare totală de aproape 1 milion de euro. Mai târziu, pe 22 august, la sfârșitul unei ședințe extraordinare de Consiliu Local, Mazăre a declarat că Agenția Națională de Integritate (ANI) a deschis un nou dosar în cazul său, pentru conflicte de interese.
MAI, în aer
Premierul Emil Boc a anunțat, pe 28 septembrie, remanierea mi-nistrului de Interne Dan Nica. Motivul invocat de primul ministru a fost acela că, în mandatul de doar câteva luni al lui Nica, a crescut rata infracționalității în detrimentului liniștii și siguranței cetățeanului, dar a amintit totodată și declarațiile pe care ministrul le-a făcut cu privire la încercarea de fraudare a alegerilor prezidențiale. Referitor la ipoteza fraudării alegerilor, prin turism electoral, lansată de ministrul Dan Nica, premierul Boc a precizat că ea nu are acoperire în realitate și reprezintă o afirmație deosebit de gravă. Pesediștii au refuzat să facă o altă nominalizare, insistând să îl susțină în continuare pe Nica, fapt care a provocat ruperea coaliției PD-L-PSD.
PSD s-a retras în opoziție
Social-democratul Dan Nica, vicepremier și ministru de Interne, a fost revocat din funcție, președintele Traian Băsescu semnând, la scurt timp, decretul pentru desemnarea lui Vasile Blaga, actual ministru al Dezvoltării Regionale și Locuinței, la conducerea interimară a MAI. Miniștrii PSD din Cabinetul Boc au demisionat în bloc, Guvernul stabilind o nouă formulă pentru a putea funcționa în interimat. În următoarea perioadă, au fost schimbați mai mulți prefecți și directori ai instituțiilor deconcentrate. La Constanța, Claudiu Palaz a depus, pe 2 octombrie, jurământul de prefect al județului, în prezența ministrului Turismului, Elena Udrea, și a unor democrat-liberali constănțeni. El a luat locul social-democratului Liviu Brăiloiu.
Guvernul Boc II a căzut
PNL și UDMR au inițiat moțiunea de cenzură "11 împotriva României" care a fost adoptată pe 13 octombrie în plenul Parlamentului. Este primul Guvern care, în cei 20 de ani de la revoluție, pierde încrederea majorității parlamentare și este demis prin moțiune de cenzură. După consultările cu formațiunile politice parlamentare, Traian Băsescu, l-a desemnat, pe 15 octombrie, pe Lucian Croitoru pentru funcția de premier al României. Însă nici executivul propus de el nu a reușit să treacă de Parlament, pe 4 noiembrie. Următoarea nominalizare a fost primarul sectorului 3, Liviu Negoiță, care nici nu a mai apucat să fie votat în Parlament din cauza amânării procedurii de către coaliția PSD-PNL.
Campanie cu filmulețe trucate și cârnați de Adamclisi
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 22 noiembrie a început pe 23 octombrie, în cursă înscriindu-se 12 candidați printre care și trei independenți. Un filmuleț în care Traian Băsescu ar fi bătut un copil a stârnit cele mai multe discuții aprinse în mass-media în condițiile în care anumite posturi de știri l-au linșat mediatic pe șeful statului, potrivit rapoartelor OSCE. Anchetele solicitate de către Băsescu au demonstrat că filmul a fost un trucaj, televiziunile promovând un clip fără a avea probe care să îi susțină autenticitatea. Cu toate acestea, învingător în primul tur a ieșit tot Traian Băsescu (32,44 %), urmat de Mircea Geoană (31,15%) și Crin Antonescu (20,02%).
În turul al II-lea, liberalii și pesediștii au încheiat un protocol prin care PNL se angaja să îl sprijine pe Geoană pentru alegerile din 6 decembrie. Cea de-a doua campanie l-a adus pe Geoană la malul mării pesedinștii locali reușind să transforme Ziua Națională, ziua tuturor românilor, într-un miting electoral roșu la Adamclisi. Atunci, pesediștii și liberalii s-au cățărat pe Tropaeum Traiani pentru a le vorbi celor cincisprezece mii de persoane aduse cu autocarele de peste tot din județul Constanța și care mai puteau face față frigului doar cu bere și cârnați.
Luna cadourilor pentru alegători și pentru politicieni
Moș Nicolae le-a adus românilor în 2009 un președinte care a ieșit învingător atât în țară, cât și în străinătate. Traian Băsescu a obținut, în cel de-al doilea tur de scrutin, 50,33% din voturi. Contracandidatul său, liderul social-democrat Mircea Geoană, nu s-a impus decât cu 49,66%. Printre cei care au resimțit cel mai bine înfrângerea pesedistului a fost și Radu Mazăre. Peste 200.000 de constănțeni l-au votat pe Traian Băsescu. Deși Mazăre îi amenințase că va pleca în Brazilia dacă iese Băsescu președinte - promovând sloganul Ori eu (n.r. - Radu Mazăre), ori Băsescu - constănțenii s-au întors tot către Băsescu. După zile întregi de tăcere, Mazăre a mărturisit, la insistențele presei, că nu este "curvă politică", dar după eșec "bagă capul la cutie".
Invocând fraude electorale, pesediștii și-au căutat salvarea la Curtea Constituțională a României. Ei au cerut chiar repetarea turului al II-lea. În schimb, CCR a decis, pe 12 decembrie, reexaminarea buletinelor de vot nule de la alegerile prezidențiale și renumărarea acestora de către Biroul Electoral Central pentru a se stabili dacă există diferențe între datele consemnate în procesul-verbal și realitatea constatată. Cele 138.476 de buletine de vot nule au fost renumărate la București, învingător ieșind, și de data aceasta, Traian Băsescu.
Pe 16 decembrie, la Curtea Constituțională a avut loc ceremonia de validare a lui Traian Băsescu în funcția de președinte al României, la ședința publică participând ca invitați demnitari precum membrii Cabinetului Boc, parlamentari sau reprezentanți ai ONG-urilor. De la PSD nu a fost nimeni.
În dimineața zilei de 17 decembrie, Traian Băsescu a semnat decretul prin care Emil Boc era desemnat, din nou, premier, președintele susținând că România trebuie să aibă Guvern în funcție până pe 23 decembrie, pentru a adopta bugetul, astfel încât să poată fi primiți în februarie banii de la FMI.
În mod oficial, pe 21 decembrie, Băsescu și-a încheiat primul mandat și a primit atât în curtea interioară a Palatului Cotroceni, cât și în Parlament, onorurile pentru cel de-al doilea mandat. Pe 23 decembrie, senatorii și deputații s-au reunit în plenul Parlamentului și au acordat votul de învestitură noului Cabinet Boc, format din 15 miniștri, un premier și un vicepremier fără portofoliu - președintele UDMR Marko Bela.
Surprize la malul mării
Decembrie a adus o premieră pentru județul Constanța, prefectul Claudiu Palaz eliberându-l din funcția de primar al Mangaliei pe Mihai Claudiu Tusac din cauza unor incompatibilități. Atribuțiile primarului din Mangalia au fost preluate, începând din 17 decembrie, de viceprimarul Ion Mincă. În aceeași zi, prefectul a pus capăt tentativelor CJC de a pune monopol pe lacurile și bălțile din județ. El a atacat, în contencios administrativ, HCJC 348/21.10.2009 privind trecerea imobilelor reprezentând lacuri și bălți din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" în domeniul public al județului Constanța și în administrarea Consiliul Județean Constanța (CJC), hotărârea fiind suspendată. În plus, Prefectura Constanța a demarat procedurile pentru organizarea referendumului pentru demiterea primarului orașului Cernavodă, Mariana Mircea. Prefectul Claudiu Palaz a anunțat atunci, în cadrul unei conferințe de presă, că l-a chemat în justiție și pe Nicușor Constantinescu și i-a cerut daune morale de 100.000 de lei pentru afirmațiile făcute în campania electorală.