Senatorii juriști dezbat proiectul prin care președintele este exclus din procedura de numire a procurorilor-șefi
Articole recomandate
Tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot la europarlamentare va avea loc luni
28 Aprilie 2024
Parcul Verde din comuna Cumpăna s-a îmbogățit cu peste 3000 de puieți de ulmi și 30 de platani
27 Aprilie 2024
Valentin Vrabie candidează pentru un nou mandat. „Împreună continuăm dezvoltarea Medgidiei!”
27 Aprilie 2024
Premierul Marcel Ciolacu: „Sunt bani de salarii, sunt bani de pensii, sunt bani pentru profesori”
27 Aprilie 2024
Primarul Iulian Soceanu: „Mulțumesc celor 1300 de cetățeni care au semnat pentru mine!”
26 Aprilie 2024
Proiectul de modificare a statutului judecătorilor și procurorilor, inițiat de către Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit căruia președintele și ministrul Justiției sunt excluși din procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT și a procurorului general va fi discutat, marți, în Comisia juridică a Senatului.
Propunerea legislativă, inclusă pe ordinea de zi de marți a comisiei, a cărui inițiator este președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost amânată de trei ori.
Călin Popescu-Tăriceanu propune în inițiativa sa legislativă modificarea articolului 53 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.
În prezent, art. 53 alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții de la ÎCCJ sunt "numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani".
De asemenea, președintele Senatului propune și modificarea art. 54 alin. 1, în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia să fie numiți "de CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.
Executivul a formulat un punct de vedere negativ față de adoptarea proiectului pe vremea guvernului Cioloș, însă cabinetul Grindeanu a trimis, pe 7 aprilie, un nou punct de vedere, favorabil, însă cu observații, transmite Realitatea.net.
Călin Popescu-Tăriceanu propune în inițiativa sa legislativă modificarea articolului 53 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.
În prezent, art. 53 alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții de la ÎCCJ sunt "numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani".
De asemenea, președintele Senatului propune și modificarea art. 54 alin. 1, în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia să fie numiți "de CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.
Executivul a formulat un punct de vedere negativ față de adoptarea proiectului pe vremea guvernului Cioloș, însă cabinetul Grindeanu a trimis, pe 7 aprilie, un nou punct de vedere, favorabil, însă cu observații, transmite Realitatea.net.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Marţi, 02 Mai 2017
Sâmbătă, 29 Aprilie 2017
Vineri, 28 Aprilie 2017
Vineri, 28 Aprilie 2017
Miercuri, 26 Aprilie 2017
Luni, 24 Aprilie 2017
Sâmbătă, 22 Aprilie 2017
Vineri, 21 Aprilie 2017
Miercuri, 19 Aprilie 2017