Senatorul Remus Negoi, de la USR-PLUS Constanţa, şi-a prezentat raportul de activitate după primele 6 luni

Miercuri, 21 Iulie 2021, 22:17
492
Să fii parlamentar în România înseamnă să participi la diferite şedinţe de plen, să propui soluţii şi să te implici în proiecte care să le aducă un trai mai bun românilor. Senatorul USR-PLUS de Constanţa, Remus Negoi, se află de şase luni în Parlamentul României, timp în care a avut câteva realizări notabile.

În acest context, Remus Negoi şi-a prezentat raportul de activitate pentru această primă jumătate de an în care s-a aflat în slujba românilor.

„Activitatea parlamentară înseamnă, în afară de şedinţele de plen, şi lucrări în cadrul comisiilor permanente. Sunt membru al Comisiei pentru Cultură şi Media şi al celei de Comunicaţii şi IT, din cadrul Senatului, şi sunt vicepreşedintele Comisie reunite pentru relaţia cu UNESCO. În perioada primelor şase luni de mandat, am participat săptămânal la dezbateri în aceste comisii. Cred într-o administraţie publică digitalizată, debirocratizată şi în mijloace tehnologice alternative, prietenoase cu mediul înconjurător. În cadrul Comisiei de Comunicaţii şi IT am aprobat introducerea semnăturii electronice în domeniul relaţiilor de muncă, împreună cu marca electronică temporală şi sigiliul electronic şi am dat aviz pozitiv pentru legea 169/2021 care reglementează implementarea reţelelor 5G şi am redus bugetul ANCOM cu 22 milioane de lei. În plus, am depus două amendamente pentru modificarea și completarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap la serviciile media audiovizuale. Totodată, am participat la o discuţie cu Clotilde Armand, primarul sectorului 1 Bucureşti despre digitalizarea instituţiilor publice locale”, a declarat senatorul USR-PLUS de Constanţa, Remus Negoi.

Partea tehnologică, în vizorul senatorului din Constanţa

Evoluţia tehnologiei este foarte importantă în viaţa românilor, iar pentru ca aceasta să se desfăşoare într-un mod cât mai logic şi cât mai pe înţelesul tuturor Remus Negoi a făcut tot posibilul să se implice în diferite proiecte care vizează partea tehnologică.

„Am depus, împreună cu colegii mei din Comisia pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, senatorii Raoul Trifan și Sergiu Vlad, două amendamente la Legea 128. Am propus, astfel, să fie transcrise şi traduse subtitrările programelor de televiziune în sistemele de acces la informaţie specifice persoanelor încadrate în anumite categorii de handicap. Evoluția tehnologiilor de tip text-to-speech permite transformarea facilă a subtitrării într-un conținut audio cu beneficii pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Conținutul audio astfel generat ar putea fi inclus ca opțiune selectabilă în meniul TV-ului sau ar putea fi distribuit pe Internet către persoanele vizate, într-o manieră sincronizată cu transmisia video. În acest sens, radiodifuzorul va avea obligația de a pune la dispoziție subtitrarea, dacă există, în condiții tehnice care permit utilizarea sa conform acestui scop. Amendamentele propuse de noi au fost votate în unanimitate în cadrul comisiei”, a adăugat Remus Negoi.

De asemenea, senatorul constănţean s-a ocupat în primele şase luni şi de ceea ce înseamnă natură în România.

Dezbateri importante în Comisia reunită pentru relaţia cu UNESCO

Senatorul s-a implicat în protejarea mediului şi în reabilitarea mai multor rezervaţii naturale care au suferit în ultimii ani.

„Şi în Comisia reunită pentru relaţia cu UNESCO am avut, în aceste şase luni, dezbateri importante. Patrimoniul cultural a reprezentat întotdeauna un subiect de interes pentru mine, astfel că, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei, am acţionat în vederea protejării şi promovării patrimoniului cultural naţional. Cel mai important moment a fost sărbătorirea a 65 de ani de prezenţă românească în UNESCO, prilej cu care am participat la o masă rotundă cu tema Patrimoniul mondial UNESCO din România, provocări şi soluţii. Alte aspecte abordate în cadrul şedinţelor de lucru au fost situaţia dosarelor Ansamblului Monumental Calea Eroilor de la Târgu Jiu şi a peisajului minier de la Roşia Montană, care vor intra în dezbaterea UNESCO în 2021, stadiul dosarului LIMES – Frontierele Imperiului Roman în România care urmează să fie depus la UNESCO, prezentarea priorităţilor Institutului Naţional al Patrimoniului pentru anul 2021 şi stadiul lucrărilor la Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. De asemenea, am purtat discuţii în Comisie referitoare la îndeplinirea obligațiilor privind programul de conformare impus de UNESCO, privind Rezervațiile Rodna și Retezat și bunul UNESCO Păduri virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei”, a concluzionat Remus Negoi.



Pagina a fost generata in 0.2422 secunde