Consumul de alimente prăjite are consecințe nocive pentru sănătate

Prăjirea este o metodă simplă de a găti, care constă în încălzirea uleiului la 160° sau 180°C și introducea alimentelor în acesta. Într-un astfel de proces, apar modificări în compoziția nutrițională, iar cea mai frecventă este creșterea cantității de grăsime, din cauza absorbției uleiului. Medicii susțin că un consum frecvent de alimente prăjite are consecințe nocive pentru sănătate. Acestea conțin substanțe toxice, iar uleiul încins suferă modificări. În timpul prăjirii, are loc deteriorarea uleiului. Prin urmare, se formează compuși chimici, cum ar fi radicalii liberi, iar acizii grași sunt eliberați din trigliceride, fiind mai susceptibili la oxidare. Există studii care arată că rezultatul gătirii și procesării uleiului la temperaturi ridicate nu este benefic pentru organism. Ba dimpotrivă, afectează sistemul nervos periferic și central, împiedicând funcțiile motorii și senzoriale. În plus, apar și grăsimi trans. În același timp, temperaturile ridicate de prăjire generează grăsimi trans, mai ales când uleiul ajunge la punctul de fumegare, adică la temperatura la care începe să se descompună. Consumul de grăsimi trans este legat de apariția bolilor cardiovasculare. Potrivit Organizației Panamericane de Sănătate (PAHO), aportul de grăsimi trans este responsabil de sute de mii de decese premature din cauza bolilor de inimă. Ca urmare, unul dintre sfaturile medicilor este să folosiți moduri alternative de gătit, cum ar fi gătirea alimentelor la aburi sau cu puțină apă în tigaie la foc mic. Un alt mod nutritiv de a găti este în cuptor, iar alimentele își păstrează majoritatea vitaminelor și mineralelor.