Cum să ne protejăm de degerături

Ca orice agent fizic extern, frigul determină reacții cutanate (înroșirea pielii, senzația de amorțeală), iar dacă durata de expunere la temperaturi scăzute este îndelungată, manifestările sunt deja patologice - apar degerăturile.

Dr. Gheorghe Nicola, medic șef Clinica de Boli Dermato-Venerice în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, atrage atenția populației să ia în serios scăderea temperaturilor și să se protejeze corespunzător. "Avem, încă de la primul val de frig, câte patru sau cinci bolnavi care se prezintă cu degerături. Pe unii îi tratăm ambulatoriu, nefiind necesară internarea, dar sunt și cazuri grave, care trebuie ținute sub observație", a afirmat specialistul pentru "Cuget Liber".
Medicul a subliniat că fiecare persoană reacționează diferit la expunerea la temperaturile sub zero grade Celsius, prin prisma caracteristicilor fiziologice. "Oamenii au o anumită capacitate de adaptare la frig, influențată de vârstă, sex și tipul de piele. Oamenii au piele uscată, seboreică, grasă, iar manifestările cutanate diferă", a arătat dr. Gheorghe Nicola.
Totodată, există un risc mai mare de apariție a degerăturilor, dacă frigul este combinat cu viscol și umiditate ridicată. "Viscolul mărește riscul și intensifică manifestările cutanate", a mai afirmat doctorul.

Mâinile, picioarele și vârful nasului, cele mai expuse frigului
Părțile corpului care riscă să degere sunt mâinile, picioarele și vârful nasului - extremitățile, care fie nu sunt acoperite cu îmbrăcăminte, fie nu sunt protejate suficient. "Toate persoanele pe care le-am consultat în aceste zile aveau degerături și la nivelul piramidei nazale", a specificat dr. Nicola.
Degerăturile pot fi de trei tipuri, în funcție de gravitate. În cazurile de degerături ușoare, mâinile sunt roșii - iar roșeața persistă foarte mult timp, a atras atenția medicul -, dureroase, iar degetele sunt umflate. Dacă expunerea la frig a fost de lungă durată și organismul a fost expus și la viscol, apar degerăturile de gradul II. "Își fac apariția și flictele, colecții de lichid, care pot fi hemoragice, în cazurile grave. Tegumentul este deja vinețiu, iar flictele se rup și apar ulcerațiile", a descris afecțiunea dr. Gheorghe Nicola.
În situațiile cele mai severe, de gradul III, pielea capătă o culoare albăstruie-negricioasă și poate să se dezvolte cangrena. "Degerăturile de gradul III ne depășesc, pe noi, ca profil dermatologic, fiind necesară intervenția chirurgicală", a arătat medicul. Din nefericire, au fost situații, în această iarnă, când persoane vârstnice au ajuns la spital cu degerături severe, pentru care a fost necesară imputarea membrelor afectate. Nu a fost vorba în toate cazurile de persoane fără adăpost, ci și de bătrâni ale căror locuințe nu erau încălzite corespunzător.

Metode de protecție
Protecție împotriva frigului și implicit împotriva efectelor acestuia asupra corpului uman oferă îmbrăcămintea și încălțămintea corespunzătoare. Îmbrăcămintea trebuie să fie dintr-un material ușor, precum lâna, care să împiedice pierderile de căldură și pătrunderea aerului rece. Medicii spun că este mai indicat să îmbrăcăm două pulovere mai subțiri, decât unul prea gros, care să favorizeze transpirația. De altfel, transpirația creează un mediu prielnic apariției degerăturilor, reprezentând factorul de umiditate. Purtarea căciulilor și mănușilor este obligatorie, iar indicat este să aveți la îndemână șosete uscate de rezervă.
Dr. Gheorghe Nicola a subliniat că automedicația și recurgerea la leacurile băbești nu sunt recomandate. "În schimb, recomandăm reîncălzirea generală a organismului, prin mutarea bolnavului într-un spațiu încălzit, și cea locală, prin băi calde. Băile trebuie repetate, la temperaturi de 35 - 36 de grade Celsius, iar zonele afectate trebuie acoperite cu materiale textile încălzite ori cu comprese de tifon calde. Mai sunt indicate cremele cu antibiotice, dar prescrise de medic", a afirmat specialistul.

Leziuni profunde ale pielii, degerăturile apar în urma combinării unor factori precum frigul, umezeala, inclusiv transpirația, vântul, îmbrăcămintea și încălțămintea nepotrivite. Alcoolul, au atras atenția medicii, favorizează apariția degerăturilor, întrucât scade rezistența organismului, induce somnolența și încetinește reacțiile.