Frica sau supărarea pot declanșa crizele de astm

1442

Articole de la același autor

Astmul bronșic este o afecțiune care poate fi ținută sub control. Dar, atrag atenția specialiștii, trebuie depistat din timp, adică din copilărie, iar vizitele medicale se impun la fiecare trei luni.

Inflamarea căilor respiratorii este cunoscută în terminologia medicală drept astm; este însoțită de hipersensibilitate la iritanții căilor aeriene, lipsă de aer, dureri în piept, tuse și respirație șuierată.
Conform statisticilor, România se numără printre țările europene cu cea mai mică prevalență a astmului bronșic: potrivit Global Innitiative for Asthma (GINA), în țara noastră sunt înregistrați aproximativ un milion de astmatici. Datele ar trebui însă să ne îngrijoreze, spun medicii pneumofti-ziologi, căci incidența bolii nu este foarte bine cunoscută din cauza lipsei unui registru unic al pacienților. Pe de altă parte, în ultimii ani a fost constatată o creștere a numărului de bolnavi. Astfel, dacă în 1999 5% dintre români prezentau simptome specifice astmului bronșic, anul acesta procentul a crescut la 8%.
Potrivit dr. Elena Danteș, medic pneumoftiziolog, la nivelul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Palazu Mare sunt înregistrați 60 de pacienți cu astm bronșic, dintre care doi minori. Este vorba de bolnavii în cazul cărora afecțiunea s-a acutizat și a fost nevoie de internare.

Evaluare la trei luni
Anual, sub egida GINA, pe 5 mai este celebrată Ziua Mondială a Astmului, în scopul popularizării afecțiunii și repercusiunilor pe care le poate avea dacă nu este tratată; în acest an, tema aleasă a fost "Astmul poate fi controlat", pentru a evidenția că în prezent există tratamente a căror eficiență a fost demonstrată. Dar trebuie ca afecțiunea să fie depistată din timp, iar controalele medicale să nu fie ignorate. "Este important ca pacientul să întrețină o legătură strânsă cu medicul de familie și cu specialistul. O dată la trei luni trebuie să se prezinte la o evaluare și să urmeze medicația prescrisă. În acest mod, vor fi evitate crizele frecvente și poate ajunge să ducă o viață normală", ne-a spus dr. Elena Danteș.

Diagnosticat în copilărie, astmul poate dispărea în adolescență
Astmul bronșic poate fi depistat din copilărie, dacă părinții sunt atenți la semne. "Dacă micuțul prezintă simptome precum respirație șuierată, lipsă de aer, apăsare în piept și tuse, în afara perioadelor de răceală, atunci se impune un control medical. Mai ales dacă există în familie antecedente de conjunctivită alergică, rinită alergică", a precizat specialistul. De asemenea, astmul se transmite ere-ditar. Afecțiunea se poate manifesta la orice vârsta, dar specialiștii spun că cei mai mulți pacienți au prezentat primele simptome la 10 ani. Sunt însă și numeroase cazuri în care prima criză a fost pe la șase ani. "Este foarte greu să diagnosticăm astmul la copiii care nu am împlinit cinci ani, pentru că nu putem să le facem spirometria (n.r. un test prin care este măsurată cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira)", a arătat medicul pneumoftiziolog, adăugând că "dacă este depistată din copilărie, boală se poate stinge în adolescență". Există însă riscul ca astmul tratat incorect să se agraveze odată cu înaintarea în vârstă.

Factori declanșatori
Cauzele astmului sunt diverse, iar un rol determinant îl au alergiile - totuși, specialiștii au consemnat o mare variabilitate a simptomatologiei, dat fiind și multitudinea alergenilor declanșatori. Infecțiile, în special cele virale, praful de casă, mucegaiurile, fumatul, animalele de casă, emoțiile - precum frica, supărarea -, modificările vremii, aditivii alimentari sau medicamentele sunt câteva dintre cauze. Dintre substanțele farmaceutice a fost constatată o reacție alergică la aspirină - au fost înregistrate situații în care un ceai de tei îndulcit cu miere și o aspirină luată pentru un guturai au declanșat un puseu de astm care a cedat după 24 de ore, în urma unei intervenții susținute. Totodată, picăturile pentru glaucom, antibioticele, dezinfectantele nazale sau substanțele din componența pastei de dinți pot fi factori declanșatori.
Formele acute și severe ale astmului bronșic pot duce la decesul bolnavului. Tragedia poate fi evitată, dacă este urmat tratamentul corespunzător. Dr. Elena Danteș atrage atenția că astmaticii nu trebuie să-și întrerupă singuri tratamentul, chiar dacă se simt mai bine. "Astmul este o boală cronică. Decizia de întrerupere o ia medicul specialist, doar dacă boala a fost ținută sub control trei luni", a mai spus specialistul.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 3.0546 secunde