Statistici îngrijorătoare. Protejaţi-vă sănătatea mintală!

Sănătatea mintală reprezintă o stare de sănătate în care o anumită persoană poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie la dezvoltarea comunității.

Pentru cetățeni, susțin medicii, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional, să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională.

Pentru societăți, însă, o sănătate mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale. Pe scurt, sănătatea mintală este un drept fundamental și universal al omului, acesta incluzând dreptul de a fi protejat de riscurile pentru sănătatea mintală, dreptul la servicii de îngrijire de bună calitate, dar și dreptul la libertate, independență și incluziune în comunitate. Potrivit dr. Loti Popescu, specialist în promovarea sănătății, la Direcția de Sănătate Publică Județeană (DSPJ) Constanța, sănătatea mintală este un lucru vital care ne permite să funcționăm și să ne dezvoltăm ca persoane, membri ai familiei și ai comunității. Mai mult decât atât, ne ajută să facem față stresului și să ne adaptăm la schimbare, să construim relații sănătoase și să ne conectăm cu alți oameni. În același timp, ne sprijină în procesul de învățare și ne ajută să lucrăm productiv.

Ziua Mondială a Sănătății Mintale este marcată, în fiecare an, la data de 10 octombrie. În 2023, tema „Sănătatea mintală este un drept universal al omului”, reprezintă o oportunitate pentru oameni și comunități de a-și îmbunătăți cunoștințele în acest domeniu, de a-și crește gradul de conștientizare și de a întreprinde acțiuni care promovează și protejează sănătatea mintală a tuturor, ca drept uman universal.

Datele statistice arată că, dintre persoanele care suferă de afecțiuni mintale 31% prezintă tulburări de anxietate, 28,9% tulburări depresive,11,1% tulburări de dezvoltare, 8,8% deficit de atenție și tulburări de hiperactivitate,4,1% tulburări bipolare, 4,1% tulburări de conduită, 2,9% tulburări de spectru autistm, 2,5%, schizofrenie și1,4% prezintă tulburări alimentare. În România, prevalența tulburărilor mintale și de comportament aproape s-a dublat în ultimii zece ani ajungând de la valoarea de aproximativ 1.566 cazuri la 100.000 de persoane în anul 2012 la aproximativ 2.890 cazuri la 100.000 de persoane (trei cazuri la 100 de persoane), în anul 2021. Totodată, prevalența bolilor psihice (reprezentând doar o parte a tulburărilor mintale și de comportament) a crescut de şase ori în ultimii zece ani, ajungând de la valoarea de 218 cazuri la 100.000 de locuitori, în anul 2012, la valoarea de circa 1.303 cazuri la 100.000 de locuitori, în anul 2021.

„Spre deosebire de afecțiunile somatice, identificarea și intervenția timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor și teama de stigmatizare. Persoanele care suferă de afecțiuni mintale au nevoie de suport și asistență medicală, dar stigmatizarea, discriminarea și încălcările drepturilor oamenilor cu afecțiuni mintale sunt larg răspândite în comunitățile de pretutindeni. Crizele în curs de desfășurare în întreaga lume justifică tot mai mult prioritizarea sănătății mintale. În ciuda importanței sale, domeniul sănătății mintale primeşte doar o mică parte din atenţia şi resursele de care are nevoie”, a subliniat medicul.