Concurs Terapia limbajului

Cercetătorii au explicat modul în care persoanele care au surzit continuă să vorbească inteligibil timp de mai mulți ani, acest lucru reprezentând un pas înainte în înțelegerea felului în care iau naștere cuvintele, potrivit unui studiu apărut în revista Nature Neuroscience.
David Ostry și Sazzad Nasir de la Universitatea McGill din Canada au realizat o experiență de învățare a motorului vorbirii la cinci subiecți care au surzit la maturitate și asupra altor șase subiecți de aceeași vârstă, care însă nu sufereau de deficiențe de auz.
Persoanele surde purtau un implant auditiv, însă dispozitivul a fost scos din funcțiune pentru realizarea experimentului.
Participanții au fost puși să emită silabe scurte, în timp ce mișcarea maxilarelor lor a fost ușor contracarată de un aparat care a provocat o deformare a sunetelor.
După sute de repetiții, subiecții au fost capabili să își adapteze mișcările pentru a corecta aceste erori, și persoanele cu deficiențe de auz și cele sănătoase demonstrând aceeași capacitate de adaptare.
Potrivit cercetătorilor, studiul a demonstrat că producerea cuvintelor are legătură cu auzul, receptorii musculari, pielea și țesuturile moi ale coardelor vocale, care păstrează în memorie senzații.
"Atunci când un copil începe să vorbească, el primește două tipuri de informații", a spus David Ostry. Una este informația auditivă, sunetul propriei voci. În același moment, el primește și informații de la receptorii din piele și mușchi. Atunci când nu mai ai capacitatea de a auzi, pierzi unul dintre cele două sisteme de bază ale exprimării prin cuvinte, însă unul dintre ele se păstrează. Și acesta contează enorm pentru afluxul senzorial asociat cuvintelor. El ar putea chiar reprezenta baza unei terapii a limbajului, a conchis el.