În ultimii ani, medicii s-au confruntat tot mai des cu pacienți care au acuzat stări inexplicabile de pierdere a echilibrului, amețeli, care au ținut mai mult timp sau mai puțin. Potrivit dr. Dana Tătaru, medic O.R.L., vertijul poate debuta brusc, când durează câteva secunde, sau progresiv, când se întinde pe o perioadă lungă. Cert este că un vertij persistent sau care revine este un motiv serios să consultați un medic specialist O.R.L.
Specialistul OCH a precizat că simptomele vertijului includ o senzație de dezorientare sau mișcare, care poate fi însoțită de greață sau vărsături, transpirații sau mișcări anormale ale ochilor. Alte simptome sunt pierderea auzului și o senzație de țiuit în urechi, tulburările vizuale, slăbiciunea, dificultatea în vorbire, scăderea nivelului de conștiență și dificultatea la mers.
Există două categorii de vertij: vertijul periferic, ce apare ca urmare a unei probleme în urechea internă sau la nivelul nervului vestibular, și vertijul central. Acesta apare atunci când există o problemă în creier, în special la nivelul cerebelului. Cele mai frecvente cauze ale acestui tip de vertij sunt: vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB), ce poate fi declanșat de o mișcare bruscă a capului, însă cu un diagnostic corect, poate fi vindecat prin câteva manevre de repoziționare, fără medicamente.
Apoi, trebuie amintită boala Meniere, o tulburare a urechii interne considerată a fi cauzată de acumulare de lichid și de presiune în ureche. Persoanele cu această afecțiune au un debut brusc de vertij sever, o pierdere a auzului fluctuantă, precum și perioade în care nu prezintă simptome. Nici nevrita vestibulară nu trebuie omisă, aceasta constând într-o infecție virală, cum ar fi varicela, gripa sau rujeola, ce poate provoca vertij. Cele mai frecvente simptome sunt amețeala bruscă cu greață, vărsăturile și problemele în timpul mersului.