Aproape jumătate din salariul românilor se duce pe mâncare

Că românii sunt din ce în ce mai săraci o vedem cu toții, în fiecare zi. Mulți dintre noi muncim doar pentru a putea trăi. Adică pentru a avea ce pune pe masă și pentru a avea un acoperiș deasupra capului. De distracții, concedii, vacanțe, investiții, nu ne mai rămâne aproape niciun ban.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, 40% din ceea ce câștigăm consumăm pe mâncare, iar aproape 20 la sută pe plata utilităților pentru locuință. Restul, ce ne rămâne, dăm pe transport, sănătate, îmbrăcăminte și încălțăminte, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței, comunicații, băuturi alcoolice și tutun, educație, recreere și cultură. Aproape jumătate din câștigurile salariale ale românilor sunt folosite pentru a cumpăra de mâncare.

INS susține că cheltuielile totale ale populației au fost, în trimestrul întâi al anului 2010, în medie, de 2.071 de lei lunar pe gospodărie, adică 714 lei pe persoană și au reprezentat 88,5% din nivelul veniturilor totale. "Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferuri către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare, etc.). Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni, etc, dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației", se arată în statistica INS.

Numai 4% dăm pe sănătatea noastră

Unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul unde locuiesc salariații. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum este mai mare în mediul urban față de rural cu 513 de lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 45 de lei. Asta din cauză că, la sate, aproape jumătate din produsele alimentare consu-mate provin din gospodăriile proprii.

Aproape un sfert din veniturile românilor reprezintă cheltuieli legate de locuință (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței). 18,7% din acestea se duc pe consumul de utilități necesare funcționării și încălzirii locuinței (apă, energie electrică și termică, gaze naturale și alți combustibili).

Din păcate, însă, ne mai rămân foarte puțin bani, așa că ne neglijăm sănătatea. Potrivit statisticilor INS, numai 4% din ce câștigăm investim în sănătatea noastră, dar și mai tragic este că în educație investim și mai puțin – doar 0,8% din venituri.