Belea mare cu reciclatul peturilor la țară. "Mai dăm bani și pe benzină, să le ducem la oraș"

4430

Articole de la același autor

Dacă în mediul urban programul de returnare a ambalajelor cu sigla SGR merge foarte bine, toate centrele de colectare fiind luate cu asalt de dimineaţa până seara, în mediul rural lucrurile stau altfel. În unele localităţi, clienții se confruntă cu refuzul comercianților de a le rambursa garanția de 50 de bani, astfel că în multe sate oamenii nu-și mai pot recupera adaosul plătit la cumpărarea recipientelor. Din păcate, efectul se vede, în anumite zone, în depozitele de gunoi de la marginea satelor, unde sunt abandonate multe PET-uri și doze reciclabile.

Este nebunie peste tot în oraşul Constanţa și întreaga țară. Acest program de returnare a ambalajelor cu sigla SGR a dus la formarea unor cozi imense la toate centrele de colectare. Nici nu se crapă bine de ziuă, că „marii reciclatori”, adică acele persoane care scormonesc zilnic prin gunoaie, după peturi, se şi prezintă la centrele de colectare, pentru a scăpa de ele şi pentru a-şi ridica acel bon valoric, emis de aparatele din magazine. Din păcate, în goana lor după sticle, platformele de colectare a deșeurilor din municipiul Constanța au fost vandalizate de cei care obțin venituri din ambalaje returnabile. Situaţia a fost semnalată şi de reprezentanţii Primăriei Constanţa, care spun că în urma introducerii sistemului de garanție-returnare, un număr tot mai mare de cetățeni, lipsiți de educație civică, vandalizează punctele de colectare a deșeurilor, răscolesc containerele și lasă în urmă mizerie și gunoaie împrăștiate. De foarte multe ori, ambalajele aruncate de unii la gunoi sunt adunate și duse la automatele de reciclare de persoane care reușesc să câștige din această activitate de la 60 de lei până la 200 de lei pe zi, dacă au timp să umble toată ziua prin oraș și să răscolească prin gunoi.







Localnicii spun una, primarii sunt de altă părere

Cum spuneam, în mediul rural, situaţia este alta. Sunt zone întregi în care, până reușesc să returneze sacii cu ambalaje, sătenii din localitățile mici trebuie să aibă multă răbdare și, pe deasupra, să mai şi dea bani pe benzină, pentru că nu au unde, efectiv, să scape de recipientele respective. Un cetăţean ni s-a plâns că el, împreună cu familia strânge lunar ambalajele în nişte saci, în curte. „De strâns, le strângem, dar ce facem cu ele mai departe? Suntem bătrâni, aparatele de reciclat când merg, când nu merg, iar pentru noi este extrem de greu să ne deplasăm cu ele tocmai în oraș”, ne-a declarat Costin G. Mai grav este că, în unele zone din județ, unele magazine care vând băuturi cu sigla SGR refuză să returneze garanția de 50 de bani, în condiţiile în care clienții au strâns, până acum, o mulţime de ambalaje, cu care nu au ce să facă, dar nici nu vor să le arunce, pentru că au dat bani pe ele. „La noi în familie se consumă şi bere, şi sucuri, apă, deci se strâng o grămada de sticle. Când te duci la magazin, toţi îşi iau cei 50 de bani pe ambalaj, dar când vine vorba să ni-i recuperăm, e jale. Dacă mergi, de exemplu, să cumperi o pâine, dacă nu ai acei 50 de bani, nu-i vezi nici coaja. Aşa şi cu peturile, plăteşti 50 de bani, dar nu se ştie când îi mai vezi înapoi”, ne-a declarat Emil H. din comuna Mihail Kogălniceanu.



„Prin toate curţile este plin de sticle. Am ajuns să fim sufocaţi de peturi și doze şi, câteodată, este tare greu să scăpăm de ele”, a adăugat un alt cetăţean. Contactată telefonic, Anca Belu, primarul din Mihail Kogălniceanu, ne-a declarat că programul de returnare a ambalajelor cu sigla SGR este funcţional în localitate. „Avem unităţile Penny şi Profi care sunt foarte bine organizate, dar şi magazinele mai mici, însă marea majoritate a cetăţenilor se îndreaptă spre centrele mai mari”, a precizat edilul.

În comuna Cumpăna, primarul Mariana Gâju ne-a declarat că agenţii economici din localitate au amenajat locuri speciale pentru returnarea ambalajelor reciclabile. „Oamenii au înţeles că trebuie să facem această reciclare, pentru că este şi-n avantajul lor, dar, în acelaşi timp, ne ajută şi pe noi, să adunăm materialele de pe străzi. Nu le mai lasă oricum, aruncate. Am semnat chiar o autorizaţie de amenajare a unui asemenea spaţiu, care aparţine unui agent economic. Ca să nu aglomereze intrarea în magazin, a amplasat această staţie de reciclare la câţiva metri distanţă, iar acum se vede că în localitatea nu mai sunt aruncate aceste ambalaje la voia întâmplării”, a declarat Mariana Gâju, pentru „Cuget liber”.

Din păcate, în comuna Pantelimon, primarul Costel Armăşescu ne-a mărturisit că cetățenii nu au unde să le ducă. Cel puțin așa era în urmă cu o săptămână, când a fost informat pe această temă.

Stelian Gheorghe, primarul comunei Topraisar ne-a declarat că la ei există un astfel de centru de reciclare la un hipermarket. În plus, sunt persoane care merg și în alte părţi, le reciclează şi se întorc, a mai spus primarul.

Care este situaţia în alte localităţi? Avem semnale că procesul de reciclare este anevoios pe lângă Negru Vodă, Poiana, Dulcești, Arsa și nu numai. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5504 secunde