Concurs Cercetătorii caută investitori pentru îngrășământul realizat din nămol și alge marine

În vara anului trecut, Asociația de Protejare a Omului și a Mediului pentru Dezvoltarea Durabilă în Lume - ECOM Constanța și Universitățile "Ovidius" și Politehnica București demarau un proiect de cercetare științifică pentru valorificarea nămolului rezidual, provenit de la stațiile de epurare, și a algelor marine. Fondurile pentru acest studiu sunt asigurate de Guvernul Norve-giei, prin Institutul de Cercetare Oslo. Principala utilizare a celor două tipuri de deșeuri va fi în agricultură, au arătat responsabilii proiectului, și în special în cultivarea de plante ornamentale și pentru împădurire.
Cercetarea este încă în desfășurare - au trecut zece luni de la lansarea proiectului, iar termenul limită este aprilie 2011 - iar rezultatele obținute până acum relevă faptul că viitorul îngrășământ natural nu va fi toxic pentru mediul înconjurător. "Se realizează analiză pe șase domenii, printre care biologic, biochimic, microbiologic și am constatat că nămolul și algele nu sunt încărcate cu metale grele care să fie factori de poluare. Au un grad de contaminare biologică, dar se va pune la punct o metodă de sterilizare, de îndepărtare a agenților patogeni", a declarat conf. univ. Tin-cuța Negreanu, coordonatorul cercetării.

Se caută parteneri pentru un proiect european
Dar pentru că intenția este ca, în final, să fie produs îngrășământul natural și apoi folosit, oamenii de știință doresc să acceseze fonduri pentru realizarea unui al doilea proiect, de data aceasta cu fonduri europene, prin care să fie realizat și scos pe piață produsul. Finanțarea proiectului este de 800.000 de euro, dar au nevoie de agenți economici interesați să aducă o cofinanțare - este o cerință obligatorie pentru depunerea dosarului. "Termenul limită până la care ne putem exprima intenția realizării proiectului este septembrie 2010 și ne interesează să găsim parteneri economici, capabili să investească în realizarea acestui îngrășământ. Nu putem să ne apucăm să scriem proiectul până nu avem partenerul economic", a afirmat prof. univ. dr. Aurelia Meghea. "Pentru a nu se mai spune că se face cercetare doar pe hârtie, așa numitele «cercetări de sertar», noi arătăm că avem toată intenția ca proiectele să aibă și aplicabilitate", a adăugat și Maria Nastac, președinte ECOM.
Până la ora actuală, agenții economici din țara noastră au fost reticenți, spun responsabilii proiectului. Au fost reprezentanți ai unor societăți care au răspuns că nu văd utilitatea proiectului, în condițiile în care există deja o sumedenie de fertilizatori pe piață (!). "Dar scopul proiectului este, în primul rând, de a ecologiza litoralul, și apoi de a valorifica un deșeu natural", au subliniat reprezentanții ONG-ului, adăugând că și costurile de producere și achiziționare a îngrășământului vor fi mai mici. Un calcul estimativ, realizat de oamenii de știință, arată că un centru-pilot pentru realizarea îngrășământului ar costa până într-un milion de euro.

Firmele grecești, mai interesate decât cele autohtone
În schimb, ideea cercetătorilor români a stârnit interesul unor societăți economice din Grecia, cu care se poartă în prezent discuții pentru includerea lor în proiect. "Noi am vrea însă să realizăm un centru pilot la noi în țară", au mai spus cercetătorii.
Cât privește materia primă, litoralul românesc are din plin: anual, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL) adună aproximativ 20.000 de tone de alge marine de pe plajă.