Cerșetorii fac legea pe străzile Constanței (galerie foto)

Copilași de patru sau cinci ani, murdari și răpciugoși, care recită doar poezii de genul "Dați-mi și mie un ban/Că sunt un copil sărman". Bătrâni în cârje, tineri betegi, ce învârt cu dexteritate roțile unui fotoliu rulant sau pe chipul cărora sunt gravate semnele evidente ale unei boli psihice. Cu toții îi cunoaștem, pentru că ne întâmpină cu mâna întinsă în intersecții, în piețe, cât și în mijloacele de transport în comun.

Legislație pentru prevenirea și reducerea fenomenului de cerșetorie există, ba chiar din plin. Legea 61/1991 sancționează cu amenzi faptele de încălcare a normelor de conviețuire socială, printre care se numără și cerșetoria. Legea 272/2004 stipulează că "recrutarea ori constrângerea unui minor la cerșetorie se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani, iar dacă fapta este săvârșită de un părinte, pedeapsa cu închisoarea este de la doi la cinci ani", prevederi existente și în Codul Penal etc. Cu toate acestea, cerșetorii fac parte din peisajul obișnuit oferit de intersecțiile, bisericile și piețele din Constanța.

Taxă de liniște degeaba
Șoferii care au avut drum, zilele trecute, prin zonele Casa de Cultură, Gară sau Spitalul Județean au putut observa cum câte un cerșetor în cârje sau în scaun cu rotile se învârtea printre mașinile oprite la semafor, cu mâna întinsă. Nici drumul spre stațiunile de pe litoral nu este lipsit de astfel de "apariții". Săptămâna trecută, o ceată de patru băieți, cu vârste de până la 12 ani, băteau cu înverșunare în geamurile mașinilor prinse în traficul îngreunat dintre Eforie Sud și Constanța.
De asemenea, o călătorie cu mij-loacele de transport în comun este, de cele mai multe ori, prilej pentru acești nevoiași de a încerca să-i sensibilizeze pe constănțeni și turiști. Modul de abordare diferă: micuții de patru sau cinci ani, de etnie romă, încă se limitează la a-și spune poeziile, în genunchi, în dreptul ușilor autobuzului, iar la stația următoare coboară. Cerșetorii mai stilați își scriu pe computer poveștile de viață; bucățile de hârtie poposesc în poala călătorilor, pentru a fi adunate de cerșetori până la stația următoare, odată cu diverse sume de bani. Iar enumerarea împrejurărilor în care constănțenii sunt abordați de cerșetori cu deja obișnuita replică "Dați-mi și mie un leu" poate continua.
Dumitru Coiciu, directorul Regiei Autonome de Transport în Comun (RATC) Constanța, ne-a spus că singura măsură ce poate fi luată în mijloacele de transport în comun este ca angajații lui să-i dea jos pe micii contravenienți atunci când îi surprind.
Responsabilii din instituțiile abilitate pentru a lua măsuri în vederea reducerii fenomenului cerșetoriei admit că nu se fac prea multe, dar invocă neajunsurile.
De altfel, agenții economici din municipiu și stațiunea Mamaia achită o "taxă de liniște" a cărei destinație ar trebui să fie, conform HCLM 228/2008, "paza unor bunuri publice, prevenirea și combaterea faptelor ilicite, antisociale, manifes-tate prin cerșetorie (…)". Respectiva taxă a adus la bugetul primăriei, anul trecut, peste 5,3 milioane de lei, iar în primul trimestru din 2009, peste 3,3 milioane de lei. Primăria a refuzat însă să ne dezvăluie pe ce anume cheltuiește banii strânși din taxa de protecție, motiv pentru care putem trage concluzia că birul este luat agenților economici fără a-și găsi utilitatea.

Fără amenzi, fără dosare penale, doar cu bau-bau
Comisar șef Radu Ungureanu, șeful Poliției Municipiului Constanța, spune că în evidențele secțiilor de poliție din oraș sunt înscriși aproximativ 80 de cerșetori, de diverse vârste, majoritatea dintre ei având dizabilități fizice și psihice. Legislația le permite polițiștilor să-i amendeze pe cei surprinși cerșind, iar dacă repetă fapta, să întocmească și dosare penale, pentru a fi închiși în penitenciare. Măsurile punitive de acest gen sunt luate însă foarte rar. "Pentru ce să le întocmim dosare penale, multe dintre ele le facem degeaba. Ar vrea ei să ajungă în închisoare, măcar acolo au mâncare și un acoperiș deasupra capului. Iar amenzile nu au din ce să le plătească", ne-a declarat polițistul.
În schimb, oamenii legii au început să adopte o altă tactică. "Verificăm situația fiecăruia dintre cei prinși la cerșit. În cazul copiilor, vedem care este situația familiei, dacă sunt trimiși pe stradă pentru a avea părintele din ce să-și cumpere vodca sau poate acesta nu știe. În cazul adulților, vedem dacă au venituri, precum ajutoare sociale, indemnizații de handicap sau însoțitor. Încercăm să-i speriem, pentru a nu mai ieși la cerșit. Le spunem că vorbim cu autoritățile să nu le mai dea indemnizațiile de handicap, de exemplu", a arătat ofițerul. Astfel s-a procedat în cazul unei femei care obișnuia să cerșească în intersecția din Tomis III. "Era în scaunul cu rotile și venea tocmai din Năvodari. Polițiștii au aflat că avea indemnizație de însoțitor și i-au spus că va rămâne fără ea, dacă o mai prindem la cerșit. Pe unii poți să-i sperii, dar pe alți nu. Nu am putut face nimic în cazul cerșetorilor de la piața din Tomis III, dar măcar nu ies în intersecție, să perturbe circulația", a adăugat cms. șef Radu Ungureanu.

Ajutorul din partea gardienilor publici, inexistent
În multe cazuri, sărmanii care cerșesc sunt veniți din mediul rural, din Adamclisi, Negru Vodă, Băneasa sau din alte județe, în special din Moldova, iar polițiștii fac demersurile pentru a fi trimiși în localitățile de domiciliu. Măsurile luate sunt minime însă, cms. șef Ungureanu invocând și lipsa de personal. "Din 200 de posturi pe Ordine Publică în municipiul Constanța, 60 sunt neocupate și blocate", a precizat omul legii.
Polițiștii ar putea primi o mână de ajutor, cel puțin în stârpirea fenomenului cerșetoriei, de la gardienii publici și agenții de pază care fac de strajă în parcurile și intersecțiile din oraș. "Ar trebui să ne ajute. Ei trebuie să păzească dotările urbane și să aibă grijă să nu fie cerșetori în intersecții. Nu intervin însă de fiecare dată. Ar putea măcar să ne anunțe zonele unde apar probleme", a spus polițistul.

Sesizați cerșetoria la 983
Responsabilități în reducerea cerșetoriei are și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Constanța, în special dacă este vorba de minori. Reprezentanții direcției susțin că sunt sesizați în prea puține cazuri. Potrivit purtătorului de cuvânt Roxana Onea, de la începutul anului au fost primite patru sesizări privind cerșetoria. "Comunitatea trebuie responsabilizată. Oamenii fie le dau un ban, fie întorc privirea. Cei care văd un copil care cerșește ne pot sesiza la numărul de telefon 983, iar noi trimitem o echipă să verifice. Trebuie să îi găsim la fața locului. Apoi desfășurăm o anchetă socială, pentru a stabili ce măsuri trebuie luate. În primul rând, se impune consilierea părinților și monito-rizarea familiei, pentru a nu se mai repeta fapta. Puține sunt cazurile în care sunt luați copiii din familie, și doar dacă există și abuzuri fizice, neglijență etc", a afirmat Roxana Onea, invocând și aglomerația din centrele de plasament.