Concurs Copiii căpșunarilor, în centre de zi sau de tip "after school"

Copiii ai căror părinți muncesc în străinătate pot beneficia de ajutor din partea statului în centre de zi sau de tip "after school", iar cel mai important rol în ajutorarea acestor copii îl are comunitatea locală, prin comitetele locale, formate din primar, preot, învățător sau polițist.
Potrivit secretarului de stat din Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse (MMFES), Theodora Bertzi, România dispune de legislație pentru protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, însă pentru ca aceasta să fie aplicată, cel mai important rol îl deține comunitatea locală, unde trebuie să se constituie comitete locale, formate din liderii locali (primar, preot, învățător, polițist). "Problema de fond este că avem legislație, dar ea nu este aplicată, pentru că nu este cunoscută. Deși s-au făcut foarte multe formări pentru juriști, pentru medici, pentru profesori, informația nu a fost diseminată", a spus Bertzi, pentru NewsIn.
Potrivit studiului "Efectele migrației: copiii rămași acasă", realizat de Gallup Organization, la sfârșitul lunii iunie, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu aveau cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate. Din aceștia, 80.000 au doar tatăl plecat, 55.000 au doar mama plecată, iar în cazul a 35.000 dintre ei, ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate, copiii rămânând în îngrijirea familiei extinse sau a altor persoane. Studiul mai arată, totodată, că aproximativ trei sferturi din elevii participanți la studiu au cel puțin un frate sau o soră, ceea ce face ca cifra copiilor rămași acasă să se dubleze.

Copiii ai căror părinți muncesc în străinătate pot beneficia de ajutor din partea statului în centre de zi sau de tip "after school", iar cel mai important rol în ajutorarea acestor copii îl are comunitatea locală, prin comitetele locale, formate din primar, preot, învățător sau polițist.
Potrivit secretarului de stat din Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse (MMFES), Theodora Bertzi, România dispune de legislație pentru protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, însă pentru ca aceasta să fie aplicată, cel mai important rol îl deține comunitatea locală, unde trebuie să se constituie comitete locale, formate din liderii locali (primar, preot, învățător, polițist). "Problema de fond este că avem legislație, dar ea nu este aplicată, pentru că nu este cunoscută. Deși s-au făcut foarte multe formări pentru juriști, pentru medici, pentru profesori, informația nu a fost diseminată", a spus Bertzi, pentru NewsIn.
Potrivit studiului "Efectele migrației: copiii rămași acasă", realizat de Gallup Organization, la sfârșitul lunii iunie, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu aveau cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate. Din aceștia, 80.000 au doar tatăl plecat, 55.000 au doar mama plecată, iar în cazul a 35.000 dintre ei, ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate, copiii rămânând în îngrijirea familiei extinse sau a altor persoane. Studiul mai arată, totodată, că aproximativ trei sferturi din elevii participanți la studiu au cel puțin un frate sau o soră, ceea ce face ca cifra copiilor rămași acasă să se dubleze.