Spațiile verzi din Constanța au fost mătrășite sistematic în ultimii ani. S-a intrat cu buldozerul în parc, s-au ridicat blocuri turn în grădinile blocurilor ceaușiste, s-au distrus mii de metri pătrați de verdeață în numele dezvoltării imobiliare. Nimeni nu a protejat nici spațiile verzi, nici oamenii care se obișnuiseră să le vadă în fața ferestrelor înainte să li se ridice ziduri de beton. Autoritățile locale au "jucat" cel mai important rol în această distrugere în masă, dar au fost ajutate de legislația extrem de proastă din domeniu.
În zadar au vociferat constănțenii cărora le-au fost luate grădinile din fața sau din spatele blocurilor. Nimeni nu i-a luat în seamă, iar investitorii își văd în continuare de treabă. Un proprietar al unui apartament din Constanța în față căruia au fost ridicate două blocuri imense ne-a rugat, la un moment dat, să le transmitem tuturor cetă-țenilor care încă mai au un petic de iarbă în jurul casei sau al blocului să verifice la primărie dacă există vreun certificat de urbanism sau vreo autorizație de construcție pentru terenul respectiv.
Vin însă vești bune dinspre Senat, acolo unde a fost aprobat, recent, un proiect de lege care modifică Legea spațiilor verzi. Dacă va primi votul final, legea va proteja spațiile verzi adiacente blocurilor de locuințe. Acestea nu vor mai putea cădea pradă investitorilor imobiliari chiar dacă nu sunt expropriate. Practic, în 2014, atunci când s-a mai adus o schimbare legii, se propunea clasificarea spațiilor verzi din curtea blocurilor sau din cartiere rezi-dențiale drept grădini, concomitent cu majorarea de la un hectar la două hectare a spațiului verde care este considerat parc. De asemenea, se introducea o nouă tipologie a terenurilor intravilane care intră în categoria protejată a spațiilor verzi, așa cum este ea definită în Legea privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi.
Autoritățile nu protejează cetățenii împotriva poluării
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a eliminat aceste articole și a acceptat doar introducerea în categoria spațiilor verzi a terenurilor sau a spațiilor publice cu potențial ecologic și peisagistic. Mai mult decât atât, terenurile din curțile construcțiilor vor putea fi decla-rate spații verzi și fără expropriere.
În expunerea de motive privind modifi-cările propuse se precizează inclusiv modul cum au eșuat normele legislative până în prezent. "În luna septembrie 2015, Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva țării noastre pentru că autoritățile naționale nu aplică măsuri eficiente de protejare a cetățenilor împo-triva poluării cu particule fine (praf, PM10) și a cerut autorităților responsabile să acționeze urgent. Una dintre principalele măsuri pe care România trebuie să le aplice este protejarea spațiilor verzi din intravilanul localităților. Modificările legislative au ca scop actualizarea tipologiei terenurilor intravilane care intră în cate-goria protejată a spațiilor verzi, precum și actualizarea terminologiei folosite. Concret, este vorba despre modificarea Articolului 7 în sensul extinderii suprafețelor ocupate de spații verzi, prin includerea în categoria spațiilor verzi publice a terenurilor cu potențial ecologic sau sociocultural, a celor cu potențial peisagistic sau produse pentru protecție ori conservare peisagistică", se arată în document.
Distrugere în masă
Noile prevederi ar trebui să stopeze efectele negative asupra mediului încon-jurător generate de aplicarea Legii nr. 135/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2014. Această lege de modificare a Legii nr. 24/2007 introduce Punctul 9, la Articolul 18, conform căruia, "spațiile verzi proprietate privată, care în cartea funciară figurează în categoria curți-construcții, nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spații verzi fără ca terenurile respective să fie expropriate". "De la intrarea sa în vigoare, această lege a generat efecte negative asupra mediului pentru că a supus riscului de construcție sute de hectare de spații verzi din Capitală și nu numai, în special spațiile verzi dintre blocuri, care sunt înscrise astfel în cartea funciară", se mai precizează în expunerea de motive.
Rămâne de văzut dacă la Constanța vor putea fi aplicate aceste noi prevederi, având în vedere că majoritatea grădinilor și curților blocurilor vechi au trecut, acum mulți ani, din proprietatea Primăriei Constanța în cea privată, iar ele figurează ca teren viran, liber de construcție, pierzându-și astfel denu-mirea de spațiu verde.