Demersuri pentru studierea armânei în unităţile de învăţământ
Articole de la același autor
Acţiunile comunităţii de la malul mării sunt numeroase şi bine înrădăcinate, armânii fiind preocupaţi să organizeze anual evenimente culturale deosebite la care iau parte numeroşi membri ai comunităţii lor.
Tulceanul Sterică Fudulea este preşedintele Comunităţii Armâne din România de aproximativ patru ani. Cunoscut ca un activist convins şi un iubitor de cultură şi tradiţie armână, acesta este unul din vectorii care promovează în ţară şi străinătate imaginea armânilor, fiind şi un militant convins în ceea ce reprezintă drepturile şi recunoaştrea istorică a acestora, ca minoritate.
Niciun sprijin din partea autorităţilor
„Dacă ne gândim la ce înseamnă problema globalizării de astăzi, cred că ne lovim cu toţii de aceeaşi problemă, păstrarea identităţii, în această globalizare, şi, în mod special, păstrarea limbii armâneşti. Din păcate, neavând niciun fel de sprijin din partea autorităţilor, nu se studiază la şcoală. Sunt doar nişte cursuri care se organizează în câteva şcoli, puţine, oricum. Ca număr al membrilor, la nivel naţional, nu avem o situaţie foarte clară de la Institutul de Statistică, pentru că acolo nu am putut fi declaraţi armâni. Am şi cerut o situaţie. Eu am una de la Revoluţia din 1989 şi ce-i interesant este că apar mereu în jur de 20.000 de persoane. Nici nu s-au născut mai mulţi, nici nu au murit mai mulţi. Din calculele noastre, însă, cred că suntem în jur de 100.000. Eu sunt preşedinte al comunităţii din anul 2020. Provocările noastre ca ONG sunt cum facem şi ce facem pentru membrii comunităţii, astfel încât să ne păstrăm identitatea şi asta o facem cu mult voluntariat din partea membrilor noştri şi finanţare tot de la ei. Ne adaptăm situaţiei existente şi generaţiei actuale. De exemplu, avem un podcast, în fiecare joi seara, când difuzăm un interviu cu un membru al comunităţii, de la 17 la 100 de ani, în cadrul căruia se vorbeşte în armâneşte. Uneori, avem invitaţi din Grecia, din Macedonia de Nord, Australia, Germania, America, de peste tot. Totodată, am dezvoltat şi o platformă cu ajutorul căreia se poate învăţa limba, pentru cei care nu o ştiu sau nu au învăţat-o acasă”, a declarat Sterică Fudulea, pentru „Cuget Liber”. Acesta a mai spus că, din păcate, statul român rămâne angrenat în politica de secol XIX, „acea politică naţionalistă, deşi în alte state europene acestea au fost depăşite. De exemplu, caşubienii au un rol aparte. Se ştie că limba lor este de zece ori mai apropiată de limba poloneză decât este armâna de română şi, cu toate acestea, ei au găsit o maturitate politică şi de stat să realizeze o lege prin care să se studieze caşubiana. Vrem să identificăm nişte căi prin care şi noi, cetăţenii României, să putem beneficia de acest drept de a studia armâna la şcoală, cum fac şi ceilalţi cetăţeni de diverse etnii. Am vorbit şi la minister, şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, dar, din păcate, atât timp cât legislaţia în vigoare consideră «Armânamea» ca români de pretutindeni, deşi noi suntem născuţi în România, singura variantă este de organizare de cursuri opţionale de cultură şi tradiţie armână. Deci, cu alte cuvinte, nu am dreptul să îmi vorbesc limba, dar sunt foarte bun să cânt şi să dansez. Cu alte cuvinte, suntem buni de show şi spectacol, deşi avem multe alte valori, care au adus realizări statului român”, a încheiat preşedintele Comunităţii Armâne din România.
Comentează știrea
De fapt vor statut de minoritate, cu drepturile aferente: finantare de la buget, loc in Parlament, etc
Sunt Ion Popescu, v-am mai spus, sunt Ion Popescu. Adică și Ion, și Popescu, sunt dublu vigilent, nu-mi scapă nimic "printre degete", tot bugetul strâns de la toți, este numai pentru mine. Alții să-și pună pofta-n cui.
Adevărul întreg este că toți armânii/aromânii, indiferent că vor sau nu vor să fie minoritate, doresc să-și cultive spiritul identitar. Nu trebuie asociată numai cu bugetul. Probabil că mulți nu știu că buget există, se alocă bani și pentru aromâni, dar nu ajung la aromâni. Se speculează problema cu condiția minoritară și sunt consumați de departamentul Românilor de pretutindeni, nu pentru proiecte necesare, ci pentru imaginea politică a câtorva agitatori ai românismului de pretutindeni. Deci,Nu din cauza banilor se respinge statutul de minoritate, ci din cauză că se mai visează la guvernare în Pind, prin dezbinarea aromânilor. Se uită că această românizare a provocat un adevărat măcel în Balcani. Este o datorie morală a politicii românești să ajute la cultivarea identității aromânilor din țară, care i-au adăugat valoare istorică, nu numai lingvistică. Cine e corect și respectă aromânii și sacrificiile lor, trebuie întâi să se supere pentru politica românească care agită Balcanul și apoi să judece dacă trebuie să fie minoritate sau nu, în țară. Formula „minoritate ” este doar una de solidaritate cu frații din Balcani, care s-au declarat minorități în statele în care trăiesc, spre a nu -i considera pe cei din România trădători. Așa că, înainte de a ne da patrioți cu Banii bugetului, să gândim soluții care să i-i scoată pe aromâni din această situație ingrată: dacă nu sunt minoritate, sunt trădători pentru frații lor cei mulți din Balcani care nu se consideră români; dacă sunt minoritate în România -sunt trădători pentru români. Cum ieșim din această situație?? Propuneți , dacă vă doare.
Păcat că aromânii nu sunt etnie, aromâna nu e limbă, ci dialect, și se învață acasă, nu la școală. Și mare păcat că această „Comunitate Armână” a făcut numai rău în ultimii 20 de ani și nimic bun pentru aromâni.
1.Nu politica României a declanșat,,un adevărat măcel în Balcani"- este total fals!- ci pretențiile Greciei și Bulgariei la o suprafață cât mai mare, dinainte de împărțirea Macedoniei eliberate de sub turci, în 1913. 2.Solidaritatea cu armânii din Balcani nu trebuie să treacă dincolo de adevăr. Armânii și românii sunt frați (sau verișori), formați din aceiași părinți: mama- dacă la N Dunării, treacă, macedoneana sau ilira la sudul Dunării, și tatăl-roman (Imperiul Roman). Nu e un MARE NONSENS sa spui ca tu și fratele/verișorul tău sunteți neamuri diferite?! 3.E mai bine să fii minoritar în tara în care trăiești decât majoritar? Să ne aducem aminte ce au pățit evreii în timpul războaielor mondiale! Să vedem trendul ascendent al partidelor extremiste din Europa azi, în 2024. 4.ONG-urile și grupurile care cer statut de minoritate nu au dreptul să vorbească în numele tuturor armânilor, deoarece majoritatea nu-si doresc sa fie minoritate. Bineinteles ca cine se va trezi peste noapte ce nu vrea, va reacționa puternic și poate chiar imprevizibil. 5. De ce atâta sentiment de datorie pentru armânii din Balcani?! Atunci când au putut să vină, nu au vrut, era de așteptat că vor fi deznationalizati (si totuși au rezistat uimitor de bine, încă!, e o temă ce dovedește vitalitatea acestui neam). Cei mai mulți sunt în Grecia, dar nici nu le da prin cap sa ceara drepturi politice sau învățământ în altă limbă decât greaca. De ce se agită atât grupuri din România, unde bunicii armânilor au venit la ,,frații lor" și unde nu interzice nimeni să fie promovată cultura și limba prin reviste, emisiuni, spectacole, cursuri opționale?!
Un fragment de istorie care contrazice inepțiile autorului, pe care-l rog să nu se erijeze în reprezentantul meu! "18 iulie 1905 No. 13 ÎNSĂRCINATUL CU AFACERI AL ROMÂNIEI la Constantinopole Către Ministerul Afacerilor Străine la Bucureşti - Constantinopole Îndată după masacrarea fraţilor Celea, căpitanul Acritas a trimes o scrisoare de ameninţare fruntaşilor români din Gramaticova, pe cari n’a putut să-i atragă în cursă, somându-i pentru ultima dată de a se lepăda de românism şi de a îmbrăţişa cauza greacă, cofesându-şi păcatele la Arhiereul grec din Vodena. Iată scrisoarea în traducere română: Sterie, Sau vei înceta de a lucra cu Românii, tu Sterie, Muhtarul, Pitu Muşi, Adamu, Preotul şi Pondichi, sau nu vă voiu lăsa în pace. Astăzi aveam în mâinile noastre pe tine şi pe Pitu şi dacă voiam puteam să vă omor, dar Dumnezeu ne-a trimis pe altul, pe trimesul lui Duma, care v’a întors cu bani româneşti. Mi-a fost milă să te pedepsesc, de oarece noi considerăm pe Români ca fraţi ai noştri şi ne doare inima să-i lovim. Dacă însă vei continua a lucra cu Românii, vă voiu omorâ şi pe voi şi pe rudele voastre, iar averea voastră găsindu-se la munte este în mâinile noastre. De multe ori ne-ai înşelat. Bagă de seamă că cu diplomaţia ta nu mai merge. Este ultima oară ce-ţi mai scriu. Astăzi ţi-am dăruit viaţa ţie şi lui Pitu Muşi. De acum înainte să o întrebuinţaţi în folosul Grecilor. Să mergeţi deci la Arhiereu şi să prestaţi jurământ că nu veţi mai lua nici institutor, nici preot român şi să cereţi preot şi învăţător grec. Vreau să-mi trimiteţi un răspuns şi dacă în puţine zile nu voiu avea răspunsul, vă voiu considera ca proscrişi. Aceasta să o spui şi celorlalţi, să vă înţelegeţi cu Vlahii cari au rămas greci ortodoxi, precum au fost şi părinţii voştri, precum este şi Hristu Vasile şi alţii să vă înţelegeţi de asemenea şi cu Saracaciani cari sunt Greci curaţi şi atunci vă voiu crede. (s) Căpitan KOSTA ACRITAS (s) D. STAVRIDI."
Articole pe aceeași temă
