Dependent pe viață! Drogații și alcoolicii ajung să se refugieze în mâncare!

Deși pare greu de crezut, există și dependența de mâncare! Se confruntă cu ea în special foștii dependenți de droguri, de jocuri de noroc sau de alte vicii nocive. 

"Nu mă înțelege nimeni! Familia mă judecă, ce e aceea «dependența de mâncare»? Ei înțeleg să fii dependent de droguri, de alcool, de jocuri de noroc sau de țigări, dar nu de mâncare. De multe ori m-am gândit să îmi iau viața pentru că nu știu ce să mai fac", acesta este strigătul de ajutor al unei femei din Constanța, care a ajuns în cabinetul psihologului după un episod în care a mâncat în cantități impresionante, pe fond de stres. 

"Am trecut prin anorexie, prin bulimie, dar acum este altceva. Mănânc când sunt stresată, când sunt emoționată. De exemplu, când trebuie să merg la un interviu pentru un loc de muncă, renunț în ultimul moment, merg direct în supermarket, pun de toate în coș și apoi mănânc în mașină. Nu vă puteți imagina cum este viața mea! Mașina mea este un depozit de ambalaje. De multe ori, mănânc până îmi este rău, mă simt vinovată și plâng. Familia mă ceartă: «Ce ai aia, să nu poți să te abții de la mâncare?». Într-un episod de felul acesta, în care am pierdut controlul, am mâncat un tort, un cozonac, un kilogram de struguri și un pepene. În mașină, în parcare…", a relatat Simona, tânăra diagnosticată de specialist cu dependența de alimente. 

Acest tip de dependență este similară dependențelor de droguri, de alcool, de fumat, de jocuri de noroc etc., la fel și semnalele de alarmă. 

Se mănâncă pe furiș

"Dependenții mănâncă pe ascuns, se feresc de cei apropiați, neagă când sunt confruntați, se îngroapă în datorii pentru a putea să-și cumpere alimentele", a explicat psihologul Mariana State. 

De altfel, potrivit specialistului, dependența de alimente apare în special în rândul foștilor dependenți de droguri, de alcool sau altele, care nu fac altceva decât să înlocuiască o adicție cu alta! Este și cazul lui Răzvan, un tânăr constănțean fost dependent de jocuri de noroc și fumător, care a renunțat la ambele vicii în același timp. "După șase luni de abstinență, a venit și a recunoscut că a înlocuit adicția cu alimentele: mânca noaptea, pe furiș și chiar a făcut descoperire de card pentru a putea să-și cumpere alimente, ca să nu știe familia", a relatat psihologul constănțean. Apar aceste probleme în cazul celor care pun egal între terapie și abstinență. "Nu este suficientă abstinența, ca exercițiu al voinței. Poate funcționa pentru o perioadă limitată. Dar sunt aspecte mai profunde ale dependenței, care trebuie abordate într-un program complex, cu psihoterapie. Prima mare problemă în cazul dependenților de alcool sau de jocuri de noroc, de exemplu, după ce rămân abstinenți, este încrucișarea cu dependența de alimente", a explicat psihologul Mariana State. 

Dependența este o boală cronică!

"Dependența este o boală cronică, ce poate evolua în mai multe direcții: fie dependenții urmează un program și rămân abstinenți, fie recad. Obiectivul recuperării este de a preveni recăderile, pentru că acestea duc la tulburări mult mai mari, mai rapide", a mai subliniat specialistul. 

Este și cazul unui alt constănțean, Cosmin, care se luptă de mai bine de doi ani să scape de adicția de droguri și de jocuri de noroc. "După șapte luni de abstinență, a recăzut. A avut o tentativă de sinucidere și a luat-o de la capăt. Spunea că nu mai trăiește satisfacția la nimic, nimic nu îl mai bucura. Era conștient de faptul că se abține pentru sănătatea lui, că familia se bucura, dar el nu mai simțea fericirea. Și s-a întors către alimente. În special către dulciuri. A realizat că este vorba despre o încrucișare de dependențe, a cerut sprijin. Acum urmează un program alimentar strict, încearcă să își dea seama dacă mănâncă pentru că îi este foame, nu se alimentează pe stări depresive ori când este furios sau plictisit. De asemenea, a început să își dea seama că pe măsură ce viața i se umple, are activități profesionale noi, amiciții noi, încep să apară și trăirile", a mai subliniat psihologul Mariana State. 

Potrivit specialiștilor, noile "droguri" ale dependenților sunt, în general, dulciurile, pentru că stimulează hormonii de la nivelul cerebral. "Mai sunt, în aceeași categorie, grăsimile, de genul jumărilor, mâncarea picantă și iute", a mai arătat psihologul. Și în cazul dependenței de alimente, precum în celelalte cazuri, este nevoie de terapie complexă.