Anul acesta, meteorologii au emis când coduri portocalii sau galbene de furtuni și vijelii, de averse torențiale, descărcări electrice, intensificări serioase ale vântului, când de caniculă, mercurul din termometre ajungând spre 40 de grade Celsius. De ce ne-am confruntat cu acest fenomen de încălzire globală, de ce a plouat atât de tare? La aceste întrebări ne-a răspuns directorul Centrului Meteorologic Regional Dobrogea, Marius Coţofan, care a afirmat că vara 2024 a fost cea mai caldă din 1900 şi până în prezent, deci vorbim de mai bine de un secol în care omenirea nu s-a mai încins ca în acest sezon estival.
La ora actuală, Administraţia Naţională de Meteorologie coordonează şapte centre regionale, printre care şi Centrul Meteorologic Regional Dobrogea, înfiinţat în urmă cu 25 de ani. La rândul său, acesta este o sucursală care coordonează activitatea din cinci judeţe: Constanţa, Tulcea, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi, și în cadrul căruia sunt derulate o serie de programe de observații și măsurători asupra parametrilor atmosferei joase și suprafeței solului după cum urmează: temperatura aerului, presiunea atmosferică, direcția și viteza vântului, umezeala aerului, precipitațiile etc.

Potrivit directorului Centrului Meteorologic Regional Dobrogea, Marius Coţofan, anul 2024 a fost declarat cel mai cald din 1900 şi până în prezent. Această încălzire continuă, au precizat specialiştii Administraţiei Naţionale de Meteorologie, este o preocupare constantă pentru România, care sprijină efortul Uniunii Europene de a combate atât cauzele, cât şi efectele încălzirii globale, conştientă fiind că atingerea ţintelor nu se poate realiza individual, întrucât modalităţile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon şi emisiile de gaze cu efect de seră presupun un efort comun, a subliniat şi ministrul Mediului, Mircea Fechet. Mai mult decât atât, conform serviciului pentru schimbări climatice „Copernicus”, şi la nivel european, 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, motiv pentru care oamenii de ştiinţă avertizează că încălzirea globală și perioadele de secetă severă vor continua în condiţiile în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creştere.
Vârfurile de 200-300 litri/mp sunt foarte greu de prognozat
„Vorbim deja de al 13-lea an consecutiv în care avem abatere pozitivă față de media multianuală. Dacă ne referim la evenimentele din judeţul Galaţi, cât şi la cele de acum 11 ani sau cele din sudul litoralului de acum două săptămâni, au un lucru în comun: au fost generate de aceeaşi situaţie de tren convectiv, doar că în condiţii de circulaţie diferite. Trebuie să ne amintim și de data de 13 octombrie 2015, când la Corbu am avut o situație identică cu aceasta, cu marea caldă, dar când au fost 175 litri/mp într-o singură noapte. La acel moment, inclusiv calea ferată care face legătura cu zona respectivă a fost dislocată din teren, ceea ce s-a întâmplat, anul acesta, la Galați și Bârlad. La ora actuală, pentru săptămâna aceasta, meteorologii nu văd nimic special. Oricum, vârfurile acestea de 200-300 litri/mp sunt foarte greu de prognozat și sunt niște celule de tren convectiv, cum le spunem noi, care vin una după alta și se descarcă în același loc", a explicat Coţofan.

În altă ordine de idei, întrebat despre activitatea Centrului Meteorologic Regional Dobrogea, directorul a mai spus că, dacă în urmă cu doi ani vorbeam despre implementarea proiectelor la nivel de Administraţie Naţională de Meteorologie, acum, putem să discutăm despre implementarea totală a proiectului „InfraMeteo”, care a însemnat la nivel de ţară şapte radare meteorologice, implicit cel al Centrului Meteorologic Dobrogea, care a venit cu o tehnologie nouă, cu dublă polarizare. „De asemenea, în acest proiect am avut parte de modernizarea a 80 de staţii, din care zece în judeţul nostru, modernizarea reţelei de fulgere la staţia de la Adamclisi, care ne va ajuta la monitorizarea descărcărilor electrice. De asemenea, s-a modernizat recepţia satelitară a sateliţilor Copernicus I, Copernicus II, la care vom vedea beneficiile curând, sau vom anticipa ce s-a întâmplat la Galaţi ori ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni dacă Dunărea va ieşi din matcă şi în România. Tot în cadrul acestui proiect s-a modernizat reţeaua de fibră şi de transmisie, dar o altă mare realizare este centrul agrometeorologic regional, care va fi inaugurat la Bucureşti. Acesta va fi primul centru de acest gen din Europa, în cadrul căruia vor fi organizate cursuri de pregătire pentru formarea de specialişti pentru zona de sud-est pe problemele legate de schimbările pe care le vedem cu toții, în fiecare zi. În plus, s-a avut în vedere extinderea cu 40 de stații noi meteo, la Constanța, Tulcea, Brăila, toate automate, autonome, cu energie din panourile solare, cu senzori de umiditate etc. Deci, de acum înainte o să avem o prognoză mult mai bună", a adăugat şefului centrului meteorologic. În plus, a fost modernizată și stația meteo Constanța, care s-a dotat și cu un ceilometru, un aparat care se ocupă de fenomenele meteo și nivelul norilor.