Geamia "Hunkiar", degradată de trecerea timpului! "Nu reprezintă un pericol în privinţa săvârşirii slujbelor"

Minaretul impresionează prin înălţimea sa (24 de metri), iar zidurile, masive, de aproximativ 85 cm grosime sunt ridicate din blocuri de piatră cioplită. Mihrabul este decorat cu faianţă specială, lucrată în Turcia, inscripţionată cu versete din Coran. Astfel de lăcaşuri de cult, care stau mărturie peste veacuri, demonstrează din plin prezenţa şi existenţa administraţiei otomane într-o anumită perioadă istorică în vechea cetate a Tomisului. Construită în stil maur, geamia impresionează şi acum, dar mai ales prin faptul că se spune că la realizarea acesteia ar fi fost folosite materiale de construcție extrase de la ruinele anticei cetăți Tomis.

Specialiştii spun că, la începutul secolului al XIX-lea, Constanţa, care ocupa la acel moment doar zona peninsulară (actuala zonă istorică, de la Cazinou, până aproape de Muzeul de Artă Populară), era delimitată de un zid de apărare cu bastion construit de turcii care stăpâneau Dobrogea la acea vreme. Acest zid de apărare a fost distrus între anii 1828 - 1829, din el rămânând doar un morman de pietre albe. Din acele rămăşiţe a fost înălţată în anul 1867 frumoasa geamie „Hunkiar”, al cărei nume înseamnă în limba turcă „guvernator”. Cei care trec prin această zonă pot auzi uneori sunetul clopotului din minaret, care face chemarea la rugăciune a credincioşilor. În trecut, imamul, preotul musulman, urca de câteva ori pe zi în vârful minaretului pentru a anunţa credincioşii că a sosit vremea rugăciunii. La fel şi astăzi se mai poate auzi chemarea imamului, rostită în limba arabă, din minaretul geamiei „Hunkiar”. Singura diferenţă este că imamul nu mai urcă în cerdacul minaretului, ci se foloseşte de difuzoare pentru a răspândi chemarea la rugăciune. Menţionăm că în timpul celui de-al Doilea Război Mondial geamia a fost serios avariată, fapt care a dus la închiderea sa până în anul 1990, când reprezentanţii Cultului musulman s-au ocupat de renovarea sa. Din păcate, de atunci au trecut peste 30 de ani, iar monumentul a început să se şubrezească.

Potrivit muftiului Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, există un proiect de reabilitare, cu sprijinul Agenției Turce de Cooperare și Coordonare (TIKA). „Nu am depus nicio documentaţie pentru a obţine sprijin din partea Ministerului Culturii. Noi am optat pentru fonduri europene, referitor la o geamie din judeţul Tulcea. La acest moment, TIKA a început deja reabilitarea geamiei din Isaccea şi sperăm că se vor ocupa destul de curând şi de cea din Constanţa. Geamia se află într-un grad avansat de degradare, dar, momentan, nu reprezintă un pericol în ceea ce priveşte săvârşirea slujbelor religioase în interior. Sperăm să începem reabilitarea clădirii cât mai repede cu putinţă”, a declarat muftiul, pentru „Cuget Liber”.