Neurochirurgii concediați acuză spitalul de bullying profesional. „Am primit notificarea în gardă, a fost un șoc“

Situația a apărut după ce dr. Mihaela Pop a aflat pe 27 februarie că activitatea sa va înceta începând cu 1 martie 2026, deși câștigase concursul pentru post, aflându-se totuși într-o perioadă de probă. În aceeași situație s-a aflat și soțul său, Dragoș Bouroș, care lucra în cadrul spitalului pe partea de gărzi. Decizia a fost comunicată în perioada de probă, fără o motivare detaliată, fapt care a stârnit reacții atât în rândul colegilor, cât și în spațiul public. 

Conducerea spitalului a transmis în cursul zilei de luni, 9 martie, un punct de vedere oficial, în care subliniază că măsurile adoptate au fost luate în conformitate cu legislația și cu scopul de a asigura continuitatea actului medical și siguranța pacienților. Reprezentanții unității medicale afirmă că dezbaterea publică din ultimele zile este alimentată și de componenta emoțională a poveștilor despre medici tineri, dar că responsabilitatea reală în medicină este uriașă, deoarece viața pacientului depinde de deciziile luate în sala de operație.

„Neurochirurgia este o specialitate a preciziei extreme. Colaborarea interdisciplinară nu este o opțiune, ci o obligație vitală. Atunci când un medic specialist întâmpină dificultăți în gestionarea protocoalelor de bază - cum ar fi prescrierea medicației anticonvulsivante - și transferă această sarcină către alte secții, nu este vorba despre un conflict personal, ci despre un semnal de alarmă profesional. Un medic neurochirurg trebuie să aibă autonomia completă de a decide și de a acționa pentru binele pacientului său", se arată în poziția oficială a spitalului.

 

De asemenea, conducerea spitalului amintește că perioada de probă prevăzută de Codul Muncii reprezintă un mecanism legal prin care se poate decide continuarea sau încetarea colaborării, pe baza evaluării profesionale realizate de medicul-șef al secției.

 

„Nu căutăm vinovați, ci căutăm excelență. Spitalul rămâne un spațiu al profesionalismului, unde oricine dorește să muncească la standardele cerute este binevenit. Însă, când siguranța actului medical este adusă în discuție, datoria noastră este să punem pacientul pe primul loc, indiferent de cât de zgomotoasă este presiunea din exterior", se mai precizează în comunicat.

Medicul Mihaela Pop respinge, însă, acuzațiile și spune că nu este de acord cu ideea că siguranța pacientului ar fi fost pusă în pericol.

 

„Respect părerea lor, dar cu anumite puncte nu sunt de acord și lucrurile astea se vor dovedi. Eu, în fiecare caz pe care l-am avut, mi-am dat toată silința, mi-am pus în aplicare toate cunoștințele și am aplicat toate protocoalele posibile", a declarat aceasta.

 

Specialistul afirmă că activează în domeniul neurochirurgiei din 2018, când a început rezidențiatul, perioadă în care a participat la aproximativ 1.000 de intervenții chirurgicale. Mai mult decât atât, a precizat că înainte de rezidențiat a urmat și o perioadă de pregătire într-un centru de neurochirurgie din Portugalia. După finalizarea pregătirii, a continuat să participe la intervenții în Cluj, iar la începutul lunii decembrie a ajuns la Constanța, unde în prima lună a lucrat alături de șeful secției, Bogdan Ghinguleac, și de medicul Corneliu Bălan, ca ajutor în sala de operații.

 

În privința cazului invocat de spital, medicul susține că a fost vorba despre o situație complexă.

„Pacientul făcea crize convulsive, parțiale, deși era sub tratament, motiv pentru care am cerut consult neurologic ca să mă sfătuiesc cu ei dacă aș mai putea să-i dau ceva sau să ajustez dozele, totul pentru binele pacientului", a explicat ea.

 

Potrivit declarațiilor sale, pacientul a ajuns la spital în comă, cu un hematom cranian mare, iar intervenția chirurgicală a avut un rezultat pozitiv.

 

„Bolnavul a venit în comă, l-am operat și a doua zi era conștient. Adică i-am salvat viața", a spus medicul.

 

La rândul său, dr. Dragoș Bouroș afirmă că decizia a venit complet neașteptat și că nici el, nici soția sa nu au primit anterior avertismente sau evaluări negative.

 

„Faptul că am primit acea notificare în gardă a fost un șoc. Ne-am dat seama că nu suntem doriți acolo, dar până să se ajungă la această nedreptate e drum lung. Când am cerut explicații, ni s-a spus clar că, de fapt, cadrul legal nu prevede că ar trebui să ni se dea vreo explicație, pentru că suntem în perioada de probă", a declarat medicul.

Acesta consideră că situația depășește un simplu conflict profesional și vorbește despre un fenomen mai larg.

„În aceste condiții, consider că este un abuz, o hărțuire, un bullying profesional. Noi nu am vrut inițial să facem publică această situație, pentru că suntem oameni destul de timizi și probabil s-a mizat pe asta. Probabil s-au gândit că vom accepta tacit și vom semna decizia", a adăugat el.

 

Potrivit celor doi medici, după apariția cazului în spațiul public, cei doi au primit numeroase mesaje de susținere din partea altor medici tineri din țară și din străinătate, care susțin că s-au confruntat cu situații similare. În acest context, ei iau în calcul înființarea unei asociații a tinerilor medici specialiști, care să semnaleze astfel de probleme din sistemul medical.