Pacienții care mor în Spitalul Județean nu pot fi donatori de organe

Clinica de Chirurgie Cardiovasculară este o "oază" de modernitate în Spitalul Județean Constanța. În spatele ușilor clinicii se deschide parcă o altă lume. Este curățenie, echipamentul de protecție chiar este folosit, iar dotarea este modernă: linoleum și tapet anti-microbiene, uși cu sistem de închidere pe senzori la saloane și sălile de operație și aparatură medicală de ultimă generație – printre care se remarcă cele cinci aparate cunoscute ca "inimi artificiale", care asigură irigarea organismului pacientului, în vreme ce medicii operează pe cord, sau un aparat care răcește temperatura corpului bolnavului pentru a-i fi oprită inima.

Banca de organe nu poate fi utilizată
Nu toată aparatura este însă folosită. Este cazul băncii de organe, țesuturi și celule, aflată în dotarea secției încă de la înființare, în urmă cu doi ani. "Banca de organe este o problemă, pentru că stă degeaba. Pentru a o putea folosi, trebuie să avem avizul comisiei de transplant de la nivelul Ministerului Sănătății și nu-l avem", ne-a declarat dr. Mircea Pătruț, medicul-șef al clinicii. Cât privește motivul pentru care specialiștii nu și-au dat acordul pentru folosirea băncii, medicul crede că ține de orgoliu. Acesta este unul dintre motivele pentru care în clinica respectivă nu pot fi efectuate transplanturi de inimă.
Lipsa respectivului aviz privează clinica din Spitalul Județean Constanța și de o posibilă sursă de finanțare. "De anul trecut, din octombrie, suntem cuprinși în programul național de chirurgie cardiovasculară. Suntem cuprinși și pentru anul în curs, dar nu am primit încă banii, pentru că nu a fost semnat Contractul-cadru. Dacă am avea autorizația pentru a folosi banca de organe, am putea accesa fonduri și prin programul de transplant", a afirmat medicul. Mai mulți bani ar însemna mai multe operații.

Nu pot fi efectuate transplanturi
Din cauza faptului că nu sunt incluși în programul de transplant, medicii Clinicii de Chirurgie Cardio-vasculară nu pot realiza transplanturi. Un alt impediment este și lipsa unei comisii de specialiști, la nivelul unității spitalicești constănțene, care să certifice moartea clinică a pacienților. "Trebuie să fie o comisie, formată din anesteziști, neurologi, psihologi, alții decât cei care au tratat pacientul, care să stabilească dacă este în moarte clinică, pentru a putea folosi organele. Sunt criterii pe care trebuie să le urmărească, dar medicii nu se încumetă. Mai mult, nu există niciun ordin prin care să fie obligate unitățile spitalicești să aibă astfel de comisii", a mai spus dr. Mircea Pătruț.
În consecință, în lipsa unei astfel de comisii, niciunul dintre pacienții care mor în Spitalul Județean Constanța nu poate fi donator de organe, chiar dacă își exprimă dorința în prealabil. "Avem aparatura necesară pentru a păstra organele în condițiile corespunzătoare, atât aici, cât și în Secția de Terapie Intensivă, dar nu sunt medicii interesați să facă parte din această comisie", a mai spus medicul.
În schimb, pe lângă clinicile de chirur-gie cardiovasculare recunoscute, cele de la București, Târgu-Mureș sau Iași, mai pot fi efectuate transplanturi la Târgoviște, Brașov sau Oradea.

Mortalitate mai scăzută, comparativ cu unitățile similare din țară
Potrivit statisticii puse la dispoziție de dr. Mircea Pătruț, în Clinica de Chirurgie Cardio-vasculară au fost examinați, anul trecut, peste 6.100 de pacienți. Dintre aceștia, peste 4.200 de au fost internați, iar 1.000 au necesitat intervenții chirurgicale. Medicul susține că mortalitatea în clinica din Constanța este mult mai scă-zută, comparativ cu unitățile similare din restul țării. Astfel, mortalitatea a fost de 3,4% la pacienții operați și de 1,4% la bolnavii care nu au suferit intervenții chirurgicale.
Unul dintre pacienții care s-a stins din viață după o intervenție pe cord a fost și președintele Farului, Sevastian Iovănescu.

Pătruț neagă că Sevastian Iovănescu ar fi murit din cauza unei infecții intraspitalicești
Deși s-a vehiculat că o posibilă cauză a infecției la plămâni, care a dus la moartea oficialului farist, ar fi fost o infecție intra-spitalicească, dr. Mircea Pătruț a negat. "Sevastian Iovănescu a fost un caz complicat. Am efectuat șase by-pass-uri, iar după operație s-a trezit. Dacă operația ar fi fost nereușită, nu s-ar fi trezit. Nu se poate vorbi de o infecție intraspitalicească, pentru că luăm toate măsurile în această clinică", a afirmat specialistul.
Astfel, deși nu neagă faptul că prezența infecțiilor intraspitalicești în spitalele din țara noastră reprezintă o adevărată problemă, dr. Mircea Pătruț a afirmat că în clinica pe care o conduce au fost luate, încă de la înființare, numeroase măsuri pentru a asigura un mediu steril. Astfel, potrivit medicului, pe lângă linoleumul și tapetul anti-microbian, sterilizarea este asigurată de aparatele de purificare a aerului, de lămpile cu ultraviolete, care funcționează non-stop, iar medicii se schimbă și fac duș înainte de a începe programul de lucru. De asemenea, există aparatură care asigură un mediu steril și în sălile de operație.
Reamintim că, la insistențele familiei, au fost trimise probe pentru analiză la Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici", pentru a se stabili cauza exactă a decesului faristului.