Călător prin Dobrogea, pământul dintre ape, cu păduri verzi și roci spectaculoase

Peisaje de vis și legende cu fantome

2623
1
Dobrogea, pământ între ape, este un ținut unic în țara noastră. Cu o istorie veche și privilegiată din punct de vedere geografic, Dobrogea ascunde peisaje de-ți taie răsuflarea. Ruine care se oglindesc în ape, păduri cu specii unice, văi înguste, străjuite de roci de mii de ani, terase înalte, platouri calcaroase și umbre răcoroase, de toate are parte călătorul prin Dobrogea.

Zeci de rezervații naturale cu arii protejate împânzesc în toată zona, de la păduri, lacuri, peșteri, locuri fosiliere, până la movile și plaje. Pe toate le vom prezenta în edițiile următoare ale ziarului "Cuget Liber" și îi vom povesti călătorului unde să îl poarte pașii, ce nu trebuie să ocolească, unde își poate trage suflarea și unde poate asculta în liniște ciripitul păsărelelor.

Astăzi, ne îndreptăm atenția către pădurile pe care nu le veți mai găsi nicăieri în țara asta. Oficial, sunt opt păduri în județul Constanța care sunt incluse pe lista ariilor protejate, însă și în alte rezervații naturale sunt zone împădurite unde călătorul se poate bucura de verdeață, umbră și răcoare.

Cea mai cunoscută arie naturală este cea de la Fântânița Murfatlar, o zonă cu un relief înclinat, străbătut de multe pâraie, cu o diversitate mare de plante și animale. După o porție de natură, este binevenită și o porție de istorie, mai ales că în apropiere se află Ansamblul rupestru de la Murfatlar, monument istoric din epoca medievală timpurie, secolul al zecelea. Alcătuit din două biserici, șase cavouri și mai multe galerii săpate în cretă, acesta este un complex arheologic cu o semnificație deosebită pentru istoria creștinismului țării noastre datorită faptului că site-ul adăpostește prima biserică de pe teritoriul României.

Iar, la final, nu trebuie ratată o vizită la Muzeul Viticulturii din Murfatlar, care cuprinde o colecție impresionantă de vase de băut și de depozitat, prese, storcătoare pentru vin din epoci diferite, precum și obiecte de artă, statuete, sculpturi și documente.

Pe lista ariilor protejate este și Pădurea Canaraua Fetii, o vale seacă, străjuită de dealuri împădurite, create în calcare și pământ de râuri care astăzi nu mai există. Aici sunt protejate și conservate mai multe habitate și specii importante, din punct de vedere zoologic, forestier și floristic. Pădurea are aspect subtropical și nu trebuie să te surprindă dacă din când în când auzi bătăi de aripi sau vreun chiuit de animal. Din loc în loc, cupola de arbori creează luminișuri, prin care razele soarelui străbat și încălzesc o floare ce le surâde.

Locul unde natura devine basm

Un loc special este și Pădurea Dumbrăveni, situată la sud de satul Șipote și la nord-vest de satul Dumbrăveni, și adăpostește importante specii protejate de păsări, reptile, mamifere și plante.

Legenda locului, repovestită de oamenii zonei și preluată de voluntarii de la Mare Nostrum, spune că acolo a locuit o frumoasă româncă, pe numele ei Furnica, a cărei mare dorință era de a colinda pădurea zi și noapte. Pentru că nu avea copii, a plantat mulți copaci, pe care îi îngrijea. Furnica și-a găsit sfârșitul în mâinile tătarilor, care au batjocorit-o și au omorât-o. Natura i-a răzbunat moartea, trimițând asupra tătarilor o furtună necruțătoare, care i-a spulberat. Oamenii locului au numit satul Furnica și povestesc că fantoma ei încă mai bântuie, protejând pădurea.

Mai la sud, călătorul este poftit să descopere și pădurea Esechioi, o rezervație botanică și zoologică, cu peste 850 de specii și subspecii. Aici poate admira stejarii xerofili, martori muți ai multor vremuri. Vegetația ierboasă cuprinde numeroase elemente sudice, balcanice și mediteraneene.

Liniște care te surzește

Tot în sud, în apropiere de Mangalia, se întinde și Pădurea Hagieni, unde dintre cele mai mari rezervații naturale. Pădurea este dominată tot de stejari și este un loc de cuibărit pentru numeroase specii de păsări. Pentru a ajunge la Hagieni, călătorul trebuie să treacă de localitatea Albești și apoi să facă dreapta către rezervație. Știi că ești unde trebuie când vei vedea în jur mai mult verde decât oriunde și unde liniștea te va "asurzi". Pădurea este deasă, greu să pătruns, cu arbuști, conifere, plante agățătoare. Nici luminișurile nu sunt golașe, ci au vegetație de talie mică și vei fi uimit să vezi câte specii pot crește în stepele pietroase.

Zona este raiul reptilelor, multe dintre ele unice în țară. Dacă ai noroc, ai putea să dai peste o țestoasă de uscat dobrogeană, destul de scumpă la vedere. Sunt și șerpi mulți în zonă, precum vipera cu corn dobrogeană, șarpele rău, șarpele de apă, șarpele lui Escalup, dar nici ei nu se arată pe cărare. Ca să îi găsești, trebuie să te duci mai adânc în pădure. Vei observa însă multe șopârle și gușteri. Păsările te însoțesc pe tot parcursul vizitei, strigând strident sau ciripind vesel. Nu uita, înainte de a pleca de acolo, încărcă-ți bine plămânii cu aer curat, iar răcoarea o vei ține minte mult timp de-acum încolo.

Zone unice în România

Recent descoperite și încă necunoscute călătorului sunt Pădurile Celea Mare - Valea lui Ene, Pădurea Cetate și Pădurea Bratca. Considerate rezervații mixte, botanice și geologice, zonele sunt încă puțin explorate, ceea ce le face și mai tentante. Aici încă se mai întâlnesc specii de plante care au făcut parte în vechime din pădurea care acoperea platoul Dobrogei Centrale.

Pădurea Celea Mare - Valea lui Ene este în apropiere de Hârșova. De altfel, pe teritoriul localității se găsesc două rezervații, Canaralele din portul Hârșova, cu valoare peisagistică, unice pe traseul Dunării în Jos, două stânci cu înălțimea de peste 30 metri, abrupte, deasupra apei, și Celea Mică - Valea lui Ene, la aproximativ doi kilometri amonte, o arie care încă mai păstrează resturi din pădurea care acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă.

Pe stâncile din amonte, cunoscute și sub numele de Dealul Cetății, a fost construită cetatea Carsium. De la Celea Mare, pe malul Dunării, călătorul are ocazia să vadă forme de eroziune și reliefuri calcaroase spectaculoase, unice în țara noastră. Tot pe-acolo stă și "Piatra cu capac", o legendă în piatră, la poalele dealului Băroi. Tradiția locului spune că a servit ca masă armatelor lui Traian, în timpul războaielor dacice.

Pădurea Cetate, în apropiere de Lipnița, cu acces din localitatea Izvoarele, este o rezervație ce cuprinde arboret de luncă, rest al pădurilor dobrogene naturale din lungul Dunării. Flora și fauna sunt cele specifice Dobrogei, cu stejar brumăriu și stejar pufos, dar și numeroase specii de păsări acvatice.

Pădurea Bratca se află pe malul Dunării, în comuna Oltina, și este considerată una din puținele păduri naturale de luncă cu stejar brumăriu și stejar pufos, la rândul ei vestigiu al pădurilor originare din zona danubiană. Și aici peisajul este spectaculos, unic în țară.

Comentează știrea

Liviu Burebista
8 iulie 2017
Distruge-ti si ce a mai ramas...

Da ,da dati-le idei cocalarilor, duminica viitoare vor fii deja cu gratarele si mizeria aferenta, in toate locatiile pe care le-ati descris. Reporteri de doi bani, altceva nu aveti de scris, lasa-ti natura in pace si nu l-e mai dati idei idiotilor.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3547 secunde