Politica returului, dusă la extrem de sărbători! "Vor banii înapoi pe haine parfumate, cu urme de machiaj"

În această perioadă, un fenomen controversat câștigă tot mai mult teren: clienții cumpără haine pentru sărbători, le poartă la petreceri și evenimente, fără să taie eticheta, iar apoi le returnează în termenul legal 30 de zile.

Acest fenomen, numită „wardrobing” (din englezescul „wardrobe“, garderobă), se referă la o practică înșelătoare în care consumatorii cumpără articole pentru a le folosi temporar și apoi le returnează pentru o rambursare completă. Practica este din ce în ce mai sesizată de angajații magazinelor, care observă cu ușurință urmele de uzură pe hainele returnate. În special în perioada Crăciunului și a Revelionului, numărul retururilor de acest tip crește semnificativ.

„Este evident când o haină a fost purtată. Uneori vor banii înapoi pe haine cu miros de parfum, cu urme de machiaj pe guler sau chiar mici deteriorări. Din păcate, sunt oameni care exploatează politica generoasă de retur a magazinelor. Noi observăm de cele mai multe ori, plus că ne aducem aminte și de clienți, îi recunoaștem. Deja au început să vină să returneze rochii, cămăși, bluze. Cumpără haine pentru ele, dar și pentru copii, ni se pare o lipsă de respect. Ne cam iau de fraieri, consideră că ceea ce fac dânsele este în regulă", explică Andreea Marin, angajată într-un magazin de haine din Constanța.

De asemenea, magazinele se confruntă cu pierderi financiare și logistice.

„Fiecare retur înseamnă o pierdere și pentru magazin, iar hainele purtate nu mai pot fi vândute ca produse noi", declară Radu P., manager de magazin. Acesta subliniază că politica de retur, care este concepută să protejeze consumatorii, este acum folosită abuziv de unii clienți.

Deși legislația oferă dreptul de retur în termen de 30 de zile pentru produse cumpărate online sau din magazine, aceasta presupune ca produsele să fie returnate în aceeași stare în care au fost achiziționate.

Pentru mulți clienți, fenomenul are o motivație financiară. „Sărbătorile sunt costisitoare, iar unii preferă să poarte ceva nou fără să suporte costurile. Consideră că așa fac economii", a adăugat Radu P, manager. În plus, presiunea socială de a arăta impecabil la evenimentele de sărbători alimentează acest comportament. Totuși, această „economie” se face pe seama magazinelor și, indirect, a altor clienți. În timp, costurile asociate retururilor abuzive pot duce la prețuri mai mari sau la politici de retur mai stricte.

Retailerii urmăresc cu mare atenție acest fenomen. Unele magazine implementează politici mai stricte: hainele returnate sunt verificate cu atenție, iar angajații pot refuza un retur dacă piesele vestimentare nu sunt într-o stare bună și prezintă semne de uzură.

„Suntem într-o situație dificilă. Pe de o parte, vrem să fim corecți cu clienții noștri, dar pe de altă parte, aceste abuzuri ne afectează", a adăugat managerul.

Părerile clienților sunt și ele împărțite. În timp ce unii consideră practica justificată în contextul economic actual, alții o condamnă ferm.

„E o formă de înșelăciune. Dacă nu-ți permiți ceva, nu-l cumpăra doar ca să-l porți o dată. Sunt foarte multe haine pe care le văd în magazin, murdare, rupte, pătate. Nu mai există oameni civilizați. Mai mare rușinea să cumperi o rochie și să o porți cu etichetă", afirmă Ioana M., o clientă.

Pe de altă parte, Ana, o altă clientă, justifică fenomenul. „Nu e ca și cum păgubesc pe cineva. Magazinul acceptă returul, deci nu fac nimic ilegal. Se mai întâmplă să ai nevoie de o piesă vestimentară doar o seară. Nu mi se pare nimic atât de grav. Plus că eu am grijă de haine, nu le stric", a spus clienta.

Pe măsură ce acest comportament devine mai răspândit, magazinele, autoritățile și clienții vor trebui să găsească un echilibru între drepturile consumatorilor și protecția comercianților. Până atunci, rămâne o dezbatere deschisă despre limitele morale ale economisirii.