Rata sărăciei în Dobrogea este de 17 %

Românii sunt din ce în ce mai săraci - aspect lesne de observat doar privind în jur, dar confirmat și de studiile și statisticile realizate de diverse organisme internaționale. În anul în curs, poate mai mult decât în trecut, autoritățile ar trebui să caute soluții pentru combaterea sărăciei, iar responsabilii UE au insistat asupra acestui obiectiv, căci au desemnat 2010 Anul European al Combaterii Sărăciei și Excluziunii Sociale. Pe hârtie, planul este făcut.

Rapoartele întocmite de organismele internaționale și naționale sunt îngrijorătoare: sărăcia este un flagel ce afectează din ce în ce mai multe persoane, la nivelul întregii Europe. Potrivit www.2010againstpoverty.eu (pagină web special realizată de reprezentanții Comisiei Europene pentru monitorizarea efectelor sărăciei și a măsurilor luate împotriva ei), 78 de milioane de persoane din UE, reprezentând 16% din populație, sunt amenințate de sărăcie.

40% dintre români nu își acoperă cheltuielile

Un sondaj CURS realizat la începutul anului în curs arăta că peste 40% dintre români nu reușesc să-și acopere, din veniturile lunare, cheltuielile strict necesare din gospodării.

Analiza cea mai recentă privind gradul de sărăcie a fost realizată în septembrie 2009, de Comisia prezidențială pentru analiza riscurilor sociale și demografice, și cuprinsă într-un raport intitulat "Riscuri și inechități sociale în România". Potrivit respectivului document, "conform metodei de evaluare a sărăciei utilizată în UE, în 2007, 19% din populația României, adică patru milioane de persoane, se afla sub incidența riscului de sărăcie, o rată înaltă comparativ cu majoritatea statelor membre UE". Categoriile expuse riscului de sărăcire sunt persoanele fără școală, cele care au absolvit cel mult școala profesională, complementară și de ucenici, tinerii din mediul rural, romii, agricultorii, pensionarii și persoanele cu dizabilități. În privința ratei de sărăcie pe regiuni, Dobrogea ocupă locul secund, după nord-estul țării. Astfel, dacă în nord-est se înregistrează o rată a sărăciei de 24%, în regiunea noastră această rată este de 17%, în vreme ce în București-Ilfov este de 5,3 ori mai mică.

Conform datelor puse la dispoziție de instituțiile constă-nțene, în județul nostru sunt înregistrați: 160.000 de pensionari, dintre care 13.924 de persoane având diverse grade de invaliditate, 13.400 de persoane cu dizabilități, 21.227 de șomeri, reprezentând o rată a șomajului de 6,7% (datele privind șomajul au fost înregistrate la sfârșitul lunii ianuarie) și 8.172 de beneficiari ai ajutoarelor sociale. Mai precizăm că, potrivit datelor cuprinse în raportul Comisiei prezidențiale, din județul Constanța a fost raportată, în 2008, existența a 85 de persoane ale străzii.

Cel puțin un membru din familii sărace muncește

Comisia prezidențială atrage atenția asupra unui aspect îngrijorător: în țara noastră, dar și în alte state europene, a luat amploare fenomenul "săracilor care muncesc". "În Europa, săracii sunt tipic concepuți ca persoane care nu sunt ocupate, cum sunt șomerii, pensionarii, copiii sau persoanele în incapacitate de muncă. Variate studii arată însă că o pondere substanțială a săracilor muncesc (…). În România, Banca Mondială a inițiat două studii privind relația între muncă, sărăcie și excluziune socială, în 2004 și 2008, și ambele au pus în evidență că, precum și în celelalte țări europene, cea mai mare parte a săracilor cu vârste între 15 și 64 de ani muncesc și, simultan, marea majoritate a săracilor trăiesc în gospodării în care cel puțin un membru muncește, ceea ce înseamnă că majoritatea săracilor din România sunt «săraci care muncesc». Astfel, din totalul de trei milioane de persoane în sărăcie absolută în 2006, un milion erau săraci care munceau, iar 2,3 milioane erau persoane (respectiv copii, casnice, vârstnici, persoane în incapacitate de muncă) din gospodării ale săracilor care muncesc", se arată în raportul menționat.

Cei mai mulți săraci care sunt încadrați în câmpul muncii provin din aceleași regiuni în care sunt consemnate și cele mai ridicate rate de sărăcie. Adică din mediile rurale din nord-estul și sud-estul țării.

Pomenile electorale au înrăutățit situația

Măsurile luate în ultimii ani nu au făcut decât să înrăutățească gradul de sărăcie și să ducă la creșterea numărului celor dependenți de sumele infime de bani acordate de la bugetul de stat. "Încercările continue de a compensa ineficiența prin generozitate și «pomeni» elec-torale sau prin cedări la presiunile străzii au condus la creșterea dependenței de stat a multor segmente sociale, la o rată de ocupare în muncă foarte mică, la proasta focalizare a beneficiilor și ignorarea unor grupuri sociale în situații de risc. Alocațiile pentru copii, drepturile persoanelor cu handicap, copiii instituționalizați și tinerii care părăsesc serviciile de protecție socială, persoanele fără locuință, familiile sărace cu mulți copii sau monoparentale, șomerii pe termen lung, persoanele seropozitive, victimele violenței și traficului uman și alte segmente sociale au fost ignorate complet sau protejate doar superficial, prin programe ineficiente și/sau nesustenabile", se mai specifică în raportul întocmit de Comisia prezidențială pe probleme sociale.

2010 - Anul European al Combaterii Sărăciei

Pentru că fenomenul repre-zentant de sărăcie este într-o creștere evidentă, dar și pentru că anul acesta se împlinesc zece ani de la semnarea Strategiei de la Lisabona (încheiată în martie 2000, prin care statele membre UE s-au angajat să ducă o politică de creștere a economiei și a gradului de ocupare în rândul forței de muncă), UE a declarat 2010 Anul European al Combaterii Sărăciei și Excluziunii Sociale.

Obiectivele ce trebuie urmărite în acest an (puse pe hârtie de Comisia Europeană și preluate de toate statele membre) vizează recunoașterea dreptului celor care trăiesc în sărăcie la o viață demnă și un rol activ în societate, stimularea responsabilității comune și a participării la lupta împotriva sărăciei, promovarea incluziunii sociale etc. "Incluziunea socială nu se referă numai la asigurarea de resurse financiare suficiente, ci și la promovarea participării active a persoanei la viața socială și prin asigurarea accesului la locuință, educație, sănătate și servicii", ne-a declarat Mirela Ungureanu, director coordonator al Agenției Județene de Prestații Sociale Constanța - instituția desemnată la nivel local să monitorizeze măsurile privind combaterea sărăciei.

Nu se schimbă mai nimic

În vederea implicării tuturor factorilor de decizie într-o luptă comună împotriva sărăciei, AJPS a încheiat convenții de parteneriat cu mai multe primării și instituții din județul nostru. În fapt, după cum ne-au declarat reprezentanții AJPS, măsurile ce vor fi luate pentru combaterea sărăciei, planificate pentru anul în curs, nu diferă cu nimic de ceea ce se face deja: organizarea de cursuri de formare profesională, acordarea de ajutoare sociale celor aflați în nevoie, dezvoltarea de programe de combatere a abandonului școlar etc. Cu diferența că vor fi organizate și câteva acțiuni privind conști-entizarea factorilor de răspundere la nivel local pentru o mai mare implicare în vederea combaterii sărăciei.