Ți-e poftă de pește? Atenție mare ce cumperi. Somonul vopsit și macroul cu mercur sunt pe toate galantarele
Articole de la același autor
În aceste condiții, este greu să alegem. "Unii spun: «Peștele de mare conține mercur și metale grele». «Peștele de fermă este hrănit cu chimicale» - răspund adversarii acvaculturii. Intervin și aspecte politice: «Macroul din apele naționale ale SUA are concentrație mare de mercur». Consumatorul, derutat în acest război al mesajelor, se agață de unele explicații parcă mai liniștitoare: speciile care se hrănesc cu plancton (la noi sunt multe, dar cunoscute larg sunt: sângerul, roșioara etc.), și cele pașnice (care nu se hrănesc cu alți pești, ci cu mărunțișuri din ape și de pe fundul apelor) nu ar avea mult mercur, deci ar fi mai curate, ori măcar mai puțin periculoase. Și mai ieftine! Apoi, peștele de captură este mai curat decât cel de crescătorie. Dar cum știe consumatorul aceste lucruri la piață? Pentru că cel mai adesea nu poate afla decât specia peștelui, însă nici pe departe locul recoltării, data la care a fost capturat și alte aspect foarte importante pentru siguranță și sănătate. Cât privește sursa de recoltare, toți vânzătorii de pește se jură că au pe tarabe doar pește sălbatic", explică prof. univ. dr. Ion Schileru, reprezentantul Asociației pentru Protecția Consumatorilor - APC România.
Cum alegem peștele
Acesta amintește și de zvonurile privind somonul cu carnea vopsită și consideră că în acest caz ar trebui să auzim explicații de la persoanele autorizate. Însă multe probleme ale consumatorilor de pește sunt legate și de practicile ilicite ale celor implicați în producția și comerțul de pește. Acesta vorbește despre etichetarea înșelătoare, prin care somonul "sălbatic", icrele sunt frecvent falsificate, sau la injectarea cu apă a peștelui, ca să atârne mai greu la cântar.
Dincolo de aceste situații, pe care, din păcate, noi, consumatorii de rând, nu avem cum să le depistăm, există totuși o serie de reguli care măcar ne feresc de pericole atunci când consumăm pește. "Prima regulă este cumpărarea de pește proaspăt, care ar trebui să aibă pielea sau solzii fără defecte, uscăciune, ochii limpezi și miros plăcut. Prepararea salatei de icre este recomandabil să se facă în casă, pentru consumul din ziua respectivă și din cel mult două zile următoare. Salata preparată în comerț este mult sub ceea ce se poate obține în casă și conține foarte puține icre, dar multe alte ingrediente și conservanți", ne sfătuiește prof. Ion Schileru.
Cumpărăm răul cel mai mic!
Ținându-se cont de fapte evidente, cum ar fi poluarea oceanelor, care duce la conținut mare de toxine în pește, tehnicile industriale de creștere a peștelui, tot mai dependente de produse chimice, nu strică totuși să fim atenți ce cumpărăm și să alegem mai ales pește autohton, mai ales că suntem la doi pași de mare.
"Speciile carnivore și în general cele situate în verigile finale, cum ar fi rechinii, peștele spadă, tonul alb, sunt cele care acumulează cele mai multe toxine, față de speciile cu care se hrănesc, răpitorii pot avea concentrații de mercur de până la zece ori mai mari. Toxinele din pește și fructe de mare provin fie din corpul lor (sunt unele toxine specifice anumitor specii, concentrate în icre, organe sau mușchi), fie din mediul extern (prin hrană, contaminare post-recoltare etc.). Se cunoaște că între peștii din România, icrele mrenei și ale somnului sunt relativ toxice, producând tulburări intestinale, stări de rău, greață. În pește și fructele de mare mai pot fi întâlniți paraziți specifici, care pot produce inflamații ale stomacului și intestinelor, afecțiuni ale ficatului etc. Din fericire, acești paraziți sunt distruși atât de temperaturile mari (tratamentele termice peste 60 grade Celsius), cât și de temperaturile foarte scăzute, cum ar fi congelarea la tempe-raturi de -20 grade Celsius)", mai spune reprezentantul APC România.
Comentează știrea
Cine ia salariu ca sa ne apere de asa ceva ? sau noi trebuie sa facem cursuri de autoaparare Cine ia salariu ca aceste alimente ( si nu numai ) sa poata fi comercializate ? cine ia salariu ca sa permita sa intre in tara tot felul de alimente periculoase ? pai daca se stie ca circula prin galantare asa ceva si nu se face nimic atunci e treaba de securitate nationala ( si mai stim ca sintem cea mai bonava natie din UE ) concluzia ;cei responsabili sint ori corupti ori incompetenti ori indiferenti si in oricare caz trebuie sa dispara !
In primul rand se intampla ca preturile pestelui sa fie extraordinar de mari pt. ca nu mai suntem producatori, ci suntem doar consumatori. Adica, flota de pescuit oceanic nu mai avem, s-a vandut la fier vechi iar acum importam tot ce este mai slab calitativ si cu preturi mari. In majoritatea magazinelor gasesti peste oceanic refrigerat. Nu inteleg ce fac cei de la protectia consumatorului deoarece macroul nu are cum sa fie refrigerat, nu permite timpul de pescuire, transport si depozitare pana la vanzare, acesta fiind congelat iar in magazinele de profil decongelat si vandut ca refrigerat. Sau poate nu toata lumea intelege denumirea de refrigerat. Am lucrat in industria prelucrarii pestelui pana in 1996, iar Romania era puternic industrializata in acest profil. Se produceau conserve si semiconserve din peste in diverse retete fara nici un pic de aditivi. O conserva din peste era conservata prin sterilizare la 120 grade 60 de minute, iar semiconservele se pasteurizau la 90-100 grade pt. a rezista in depozite si in magazine pana la vanzare. In ziua de astazi, chiar daca pe cutie scrie ca este sterilizata, nu lipsesc conservanti adica E-uri. Pestele afumat dupa sarare se introducea in celula de afumare si coacere si se folosea lemn pt. generatorul de fum iar astazi afumarea se face prin pulverizare cu solutie care are esenta de fum. Asadar, concluzia este ca papam ....
Articole pe aceeași temă
