Unde sunt spațiile verzi ale Constanței?

Despre spații verzi este aproape un tabu să vorbești în Constanța. Că acestea sunt din ce în ce mai puține vedem cu ochiul liber. La fiecare colț de stradă, în fiecare parc, între blocuri, peste tot apar, ca peste noapte, șantiere unde se ridică mastodonți de beton. Ba un bloc, ba un mall, ba un sediu de firmă, constant și sigur, spațiul verde se împuținează, dispare. Și, odată cu el, dispare și aerul curat din Constanța, cât o mai fi și acela.

În prezent, fiecărui constănțean îi revin mai puțin de doi metri de spațiu verde. Asta în timp ce normele europene prevedeau ca, până în 2010, să dispunem de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Directorul Agenției Județene pentru Protecția Mediului Constanța, Senol Zevri, spune că municipiul nostru este departe de această țintă, chiar și de cea intermediară, de 12 metri pătrați pe cap de locuitor, impusă până la 31 decembrie 2010. În ritmul acesta, poate doar prin 2030 să ajungem și noi la cerințele Uniunii Europene, dacă vom mai putea respira până atunci.

Într-un interviu acordat ziarului "Cuget Liber", directorul Senol Zevri vorbește despre situația gravă în care se află spațiile verzi din Constanța.

Reporter: - Există șanse să avem și noi vreodată spații verzi conform normelor europene?

Senol Zevri: - De ceva timp nu s-a mai făcut nimic pentru sporirea spațiilor verzi din municipiu. Am aflat că Primăria Constanța va primi bani de la Fondul de Mediu pentru un parc în zona industrială, dar deocamdată nu am văzut vreun proiect. De asemenea, primăria își luase angajamentul să planteze arbori, dar au apărut numai niște arbuști și atât. Deci în continuare Constanța are mari probleme în ce privește spațiile verzi.

- Mai avem unde să construim parcuri în Constanța?

- Da. Mai sunt zone unde s-ar putea amenaja astfel de spații. Chiar recent mă uitam la terenul imens din zona Campusului nou al Universității "Ovidius". Este plin de gunoaie și este o imagine deplorabilă. Ce bine ar fi dacă s-ar face acolo un parc. Și Parcul Tăbăcăriei arată jalnic. De fapt, concluzia mea este că în Constanța nu există parcuri. Acestea reprezintă un element esențial în ceea ce înseamnă arhitectură urbană și viață normală, civilizată. Constanța, din păcate, nu are așa ceva. Iar lipsa spațiilor verzi nu reprezintă numai o problemă pentru noi, cei din ziua de azi, ci și pentru copiii noștri. Administrația locală nu are nicio preocupare și grijă pentru viitorul îndepărtat al Constanței și al comunității.

- Cum este posibil să se construiască blocuri pe orice crâmpei de spațiu verde?

- Există multe blocuri care s-au făcut pe baza unor autorizații luate în 2008, 2009. Am observat că în multe cazuri nu există aviz de mediu pentru că nu s-a cerut în certificatul de urbanism așa ceva. Astfel, din punct de vedere legal sunt în regulă, dar este o lipsă crasă de grijă față de oamenii din zonă.

- Dar nu există soluții pentru a împiedica astfel de construcții?

- Din păcate, Legea Mediului nu acoperă toate aspectele asupra procesului de avizare. De exemplu, în cazul unui bloc mai înalt, construit prea aproape de alte construcții mai mici deja existente pe terenul respectiv, eu pot cere studiu de însorire avizat de Direcția de Sănătate Publică care să demonstreze că imobilul existent va beneficia de un număr minim de ore de soare în 24 de ore. DSP însă nu are un soft care să furnizeze cu acuratețe aceste date. Așa că se apelează la diferiți experți. Cât studiul este făcut de un expert autorizat și vizat de DSP eu nu pot să nu țin cont de el, chiar dacă bunul simț arată că nu este în regulă.

- Aveți și câteva bătălii câș-tigate...

- Totuși, am reușit să spun de două ori "Nu" clar și am primit pe de o parte aprecierile cetățenilor salvați, pe de alta m-am ales cu procese și o plângere penală. Primul caz este cel al unui imobil de pe strada Mircea cel Bătrân, unde săpăturile au scos la iveală și vestigii arheologice, dar au distrus și zidăria construcțiilor din zonă. La o analiză mai atentă a cazului am revocat avizul, lucrările s-au stopat, dar acum sunt în proces. Cel de-al doilea caz este cel al imobilului de pe strada Traian, unde urma să se construiască un imobil cu șapte etaje în fața unor blocuri de patru etaje și a unor case cu un singur etaj. Practic, le lua toată lumina și urma să se aglomereze zona respectivă și habitatul respectiv.