Vila Elena, salvată de la pierire sau îngropată pentru totdeauna?

2522

Articole de la același autor

În urmă cu aproape 10 ani, se năştea o speranţă pentru Vila Elena din Constanţa, după ce fusese purtată decenii întregi prin instanţe şi pe la diferiţi proprietari. Filiala Dobrogea a Ordinului Arhitecţilor din România a cumpărat-o cu gândul de a o restaura şi a o reda oraşului. Din păcate, vila zace şi acum îngropată în bălării, gata să se năruiască.





Locuită abuziv şi distrusă de tot felul de grupuri, Vila Elena a fost achiziţionată în anul 2012 de către OAR Dobrogea. Instituţia avea planuri mari pentru a o reabilita şi pentru a o transforma într-un centru deschis publicului, unde să poată fi găzduite evenimente culturale, sociale sau educaţionale. Arhitectul Alexandru Bălan, iniţiatorul demersului, la vremea aceea preşedinte al organizaţiei, îşi propunea să o transforme în Casa Arhitectului – spaţiu de socializare şi comunicare pentru membrii filialei. Spera să strângă din donaţii şi din fondurile OAR suficienţi bani pentru a o restaura.



„Noi, când am cumpărat casa, am avut o parte din bani, din fonduri proprii și donații de la arhitecți, și restul am completat cu niște bani de la Ordinul Național al Arhitecților, pentru a salva clădirea, căci altfel nu reușeam. Ulterior, a trebuit să strângem din nou bani, pentru a demara lucrările de punere în siguranță, de aceea a durat destul de mult. Și tot ne mai trebuie încă de trei ori atâta”, declara arhitectul Alexandru Bălan, pentru „Cuget Liber”, în urmă cu mai bine de doi ani. Pe 17 iunie 2019, Primăria Constanţa a emis Certificatul de Urbanism nr. 2065, pentru executarea de lucrări de intervenţie de primă urgenţă, de sprijinire a elementelor structurale şi nestructurale avariate, demolări parţiale şi consolidări la structura de rezistenţă îngrădire teren şi organizare de şantier.



Pericol public

Din păcate, lucrările nu au început nici până în ziua de azi. Mai mult decât atât, clădirea este din ce în ce mai degradată. Gardul de împrejmuire, pe care scrie cu litere uriaşe: „Pericol de desprindere a unor bucăţi de zidărie sau cornişe”, stă la rândul lui să cadă. În curte, au crescut buruieni uriaşe, iar zidurile vilei sunt învăluite de o perdea deasă de plante. Trist este că deja multe dintre elementele şi decoraţiunile ce o făceau unică pe Vila Elena au fost distruse ori s-au prăbuşit. Pe faţada de la bulevardul Ferdinand rezistă încă, plăcuţa cu anul în care a fost construită, 1923, deşi literele s-au desprins, şi arcadele de la cele două ferestre şi de la intrare. Pe laterale, zidurile sunt crăpate de sus până jos şi pare că este doar o chestiune de timp până se vor nărui.



Am încercat să luăm legătura cu reprezentanţii OAR Dobrogea pentru a afla când sau dacă vor mai începe lucrările de restaurare, după ce au apărut zvonuri că vila ar fi de vânzare. În urmă cu câteva zile, am transmis o solicitare pentru a primi informaţii, însă, deocamdată, nu am primit niciun răspuns. Dacă acest lucru se va întâmpla, vom reveni asupra subiectului.



O istorie zbuciumată

Construită în anul 1923, în stil eclectic, Vila Elena este una dintre puţinele clădiri din Constanţa, de la începutul secolului XX, care au mai rămas în picioare. Imobilul i-a aparţinut lui Tache Manicatide, nume sonor în oraşul port, comerciant şi membru marcant al Partidului Conservator şi fost preşedinte ale Camerei de Comerţ. Potrivit documentelor, acesta a vândut imobilul familiei Şteflea, în anul 1942. Ulterior, în anul 1950, vila a fost naţionalizată. Urmaşii familiei Şteflea au reuşit să o recupereze abia după anul 1990. OAR Dobrogea a achiziţionat vila de la un notar din Braşov care, la rândul său, o cumpărase de la moştenitorii Şteflea.





Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4169 secunde