Zile negre. Coadă de ambulanţe şi de dricuri, în curtea spitalului judeţean

4024
Cea mai neagră săptămână a pandemiei a răpit de lângă familie peste 140 de constănţeni. Oameni mai tineri sau mai bătrâni, cu sau fără probleme medicale anterioare, au fost răpuşi de complicaţiile date de infecţia cu noul coronavirus, care le-a scurtat clipele alături de cei dragi şi i-a trimis la Ceruri. În urma lor au rămas copii, părinţi, fraţi, surori, rude neconsolate ce trebuie să le rânduiască înmormântarea şi pomenile.





142 de decese ale unor pacienţi cu Covid au fost raportate de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Constanţa, în ultimele şapte zile. Cei mai mulţi dintre aceştia erau nevaccinați și s-au stins la spital, în ciuda eforturilor medicilor de a-i salva. Pentru alții, lupta continuă sau abia a început. În timp ce în faţa Spitalului Judeţean Constanţa, ambulanţele stau la coadă pentru a aduce oameni bolnavi de Covid, în spate sunt aliniate maşinile mortuare care preiau trupurile celor decedaţi.

De săptămâni bune, zi de zi, în faţa morgii este aglomeraţie mare. Îmbrăcate în haine cernite, cu ochii în lacrimi şi cu hârtii în mână, rudele pacienţilor care s-au stins aşteaptă cu orele să îi ia acasă pentru ultima dată. Mulţi sunt derutaţi, nu ştiu ce e de făcut, verifică de trei ori actele necesare, dau comenzi de coroane şi de colaci, la telefon, sau pur şi simplu îşi îmbrăşiţează apropiaţii şi îi susţin moral.



„Duminică a murit tata. Era internat de cinci zile. Avea 68 de ani. Tot duminică, sora mea a născut un băieţel, tot aici în spital. Primul lui nepot! Nu a trăit să îl vadă. Ironia sorţii: în timp ce un suflet se ridica, altul venea pe pământ! Este foarte dureros şi foarte trist în acelaşi timp. Mama are Covid, este acasă, izolată, dar se simte bine. Mâine (n.r. – marţi, 26 octombrie) va putea să iasă şi atunci va merge şi ea la casa mortuară. Este neliniştită şi îi pare foarte rău că nu a fost alături de tata!”, ne povesteşte Iosif, fiul unui pacient răpus de Covid.

Alături de el, o altă familie îndurerată făcea planuri pentru înmormântare. „Am adus un costum, am zis că poate îl îmbracă cu haine, dar deocamdată nu mi-au spus nimic. Fratele meu este în Italia, diseară vine cu avionul ca să participe la înmormântare”, ne mărturiseşte o femeie care, obosită să ţină costumul şi sacoşele în mână, agăţase umeraşul de un copăcel.



„Mult mai multe înmormântări decât în mod obişnuit!”

Resemnate, rudele aşteaptă ca angajaţii morgii să strige numele celui decedat, pentru a putea să meargă la recunoaştere şi apoi să preia trupul. Din când în când, uşa containerului frigorific se deschide pentru a scoate tărgi pe care sunt aşezate cadavrele, în saci negri. Fiecare nume strigat stârneşte un hohot de plâns în grupul rudelor.

Printre maşini parcate şi oameni care aşteaptă, îşi fac loc cu spatele o maşină mortuară. Şoferul coboară apoi, îşi îmbracă echipamentul alb, îşi pune mănuşile şi se pregăteşte să preia încă un decedat. Sunt zile grele şi pentru ei.



„Lucrăm la foc continuu, încercăm să facem faţă şi să ne organizăm cât mai bine. Săptămâna trecută a fost cel mai greu. Am avut foarte multe înmormântări, mult mai multe decât în mod obişnuit. Am suplimentat numărul de şoferi, am mai luat prin detaşare de la o firmă de transport, pentru a ne descurca. În total, avem 67 de oameni. Maşini mortuare avem, echipamente avem. Săptămâna trecută, am stat şi până la 7 – 7.30 seara ca să facem faţă tuturor solicitărilor”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, administratorul Cimitirului Central, Dumitru Drăghici.



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3939 secunde