Laura Pricop, multipla campioană europeană, a renunțat la haltere în favoarea libertății

Multipla campioană europeană și națională de la Liceul cu Program Sportiv "Nicolae Rotaru" - CS Farul Constanța, a decis să renunțe la activitatea de haltere, definitiv. Pretextul sportivei a fost nevoia de mai multă libertate.

La numai 16 ani, una dintre cele mai de perspectivă sportive constănțene, halterofila Laura Pricop a decis să pună punct carierei de performanță. Ea s-a mutat înapoi în comuna în care s-a născut, Nisipari, și s-a înscris la liceul de la Castelu.

"Nu îi mai convenea regimul de pregătire, de strictețe pe care i-o impune activitatea sportivă. Este îndrăgostită, vrea libertate, iar în aceste condiții, a renunțat la absolut tot. Am discutat și cu ea, și cu părinții ei, care au fost alături de noi, dar n-au putut să o convingă sub nici o formă. Dragoste cu sila nu se face. Sportul de performanță înseamnă sacrificiu. După sărbătorile de iarnă, am avut o discuție cu ea, i-am dat termen de gândire, a refuzat să meargă în cantonamentul de pregătire. S-a întors de la refacere de la Sanatoriul Balnear de la Mangalia, după care a luat-o razna. Am sperat că mai este cale de întors, dar m-am înșelat. Nu pu-tem să spunem despre Laura Pricop că nu era motivată. Ea ajunsese la stadiul la care câștiga din sport ceva bănuți, care, mulți sau puțini, erau o sumă considerabilă. Că veneau sub formă de alimente, bani sau premiere, era o sumă. Cu toate astea, ea a considerat că este mai bine să stea la Nisipari și să facă naveta la Castelul, la liceul de acolo", a declarat, pentru "Cuget Liber", directorul LPS "Nicolae Rotaru", Andrei Szemerjai.

"Am crescut-o ca pe propriul copil"

Antrenorul sportivei, Angheluș Beșleagă pare a fi cel mai afectat dintre toți cei care regretă acest eveniment nefericit. Tehnicianul regretă modul în care sportiva a ales să se despartă de haltere, specifi-când că ea a avut un comportament neadecvat față de celelalte sportive din cadrul colectivului atunci când a decis să plece, ademenindu-le, de asemenea, să renunțe.

"Am investit în această sportivă atât sentimental cât și material. Am crescut-o ca pe propriul copil, am dat din buzunarul meu, am luat de la gura mea ca să facă performanță. Părinții ei nu au fost de acord cu ea, plân-geau. Mama ei a fost dărâmată de veste. În fața lor, ea a invocat anumite motive pentru care a luat această decizie, motive pe care nu le-a zis în fața directorului. Noi vom merge mai departe, este alegerea ei", ne-a împărtășit antrenorul Angheluș Beșleagă.

O pierdere pentru LPS, dar nu un dezastru

Chiar dacă Laura Pricop a ales să își încheie legăturile cu sportul de performanță, Liceul cu Program Sportiv "Nicolae Rotaru" va merge înainte și va face ceea ce a făcut întotdeauna în materie de promovare a tinerilor copii, doritori să facă sport la nivel înalt.

"Ține numai de ea dacă va decide să se reîntoarcă în sport. Până nu te lovești cu capul de pragul de sus nu te uiți în jos. Probabil că timpul îi va demonstra că această alegere nu a fost cea mai fericită. Aici avea foarte multe facilități la dispoziție, bursă olimpică, program de școală mai mult decât lejer, făcea un sport de performanță, la nivel european, pe care nu îl faci decât dacă îți place. LPS-ul nu începe și nu se termină cu Laura Pricop, n-a început și nu s-a terminat cu alt sportiv. Menirea noastră este să căutăm copii, să le oferim ce-i mai bun pentru a putea fi cât mai repede pe traiectoria sportului de performanță. În performanță există doar alb și negru, griul duce la mediocritate și pași înapoi", a explicat directorul Andrei Szemerjai.

Un alt caz similar

Cazul Laurei Pricop nu este singular. În istoria liceului, o altă sportivă a renunțat din aceleași motive la haltere, tocmai atunci când se afla la un punct superior în cariera sa.

"Am mai avut exemple de acest gen, culmea, tot la haltere. O triplă campioană națională care, fiind junioară, era campioană națională recordmenă de senioare. Înainte de participarea la mondiale, Ștefania Șerban a renunțat la activitatea, pentru că și-a găsit dragostea la București. O carieră pierdută", a încheiat prof. Andrei Szemerjai.