Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) se află în centrul atenției în Parlamentul European. Astfel, Parlamentul European va primi, astăzi la prânz, o petiție împotriva ACTA cu peste 2,4 milioane de semnături, iar dezbateri pe acest subiect vor avea loc astăzi după-amiază în Comisia de industrie, cercetare și energie (ITRE) și miercuri în Comisia de comerț internațional (INTA).
- Publicitate -
Semnatarii petiției se tem că ACTA ar putea fi o amenințare la adresa internetului liber și deschis. Petiția va fi examinată în cadrul Comisiei pentru petiții a PE (PETI). În urma acestei analize, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigații preliminare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.
Petiția a fost inițiată de Avaaz, organizație ce folosește internetul pentru diferite campanii. Comisia PETI va examina petiția pentru a decide dacă este admisibilă sau nu. Această procedură durează de obicei două luni, dar în cazuri speciale se lucrează în regim de urgență. Dacă petiția este declarată admisibilă, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigații preliminare, ar putea trimite petiția unei alte comisii europarlamentare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.
'Prin primirea acestei petiții, comisia noastră este din nou abordată pentru a juca un rol fundamental în ascultarea îngrijorărilor cetățenilor europeni și în oferirea unui loc unde aceștia își pot exprima opiniile', a declarat președintele PETI, Erminia Mazzoni.
ACTA a fost negociat între UE și statele sale membre, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud și Elveția. Odată ce acordul intră în vigoare, orice membru al Organizației Mondiale a Comerțului poate adera.
Există temeri că acordul ar favoriza interesele marilor companii în detrimentul drepturilor cetățenilor. Punerea în aplicare a acordului pe internet este văzută ca o amenințare la viața privată și drepturile omului. Negocierile au fost denunțate de grupuri ale societății civile ca fiind lipsite de transparență și pentru că nu au inclus țările în curs de dezvoltare.
Toate statele UE - cu excepția Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei și Olandei - plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud și Elveția au semnat ACTA.
ACTA nu poate intra în vigoare fără acordul Parlamentului European. Parlamentul European nu poate schimba acordul, având doar puterea de a-l aproba sau respinge. Deoarece nu există termen limită pentru decizia asupra acordului, Parlamentul European ar putea să o amâne pe termen nelimitat, ceea ce ar împiedica intrarea în vigoare a ACTA.
Pe 22 februarie 2012, Comisia Europeană a anunțat că va trimite ACTA la Curtea de Justiție a UE pentru a verifica eventuale incompatibilități cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Parlamentul European va aștepta concluziile Curții înainte de a se pronunța, dar între timp, va examina acordul.
Dacă PE va vota în favoarea ACTA, atunci Ciprul, Estonia, Slovacia, Germania și Olanda vor trebui să semneze acordul și toate statele membre vor trebui să-l ratifice (plus cel puțin cinci state din afara UE), înainte ca acesta să poată intra în vigoare.
Dacă Parlamentul European va respinge acordul, ACTA nu va putea intra în vigoare în UE. Totuși, dacă șase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra în vigoare în țările respective. Votul în plenul PE este prevăzut pentru luna iunie a acestui an.
