Secretarul general al ONU Antonio Guterres a denunţat un afront adus conştiinţei colective, cauzat în urmă cu un an de invazia rusă în Ucraina, la deschiderea Adunării Generale în care Ucraina şi aliaţii săi speră într-un sprijin covârşitor pentru o rezoluţie care cere o pace justă şi durabilă, transmite AFP.
- Publicitate -
„Prima marcare a invadării Ucrainei de către Rusia reprezintă o piatră de hotar întunecată, pentru poporul ucrainean şi pentru comunitatea internaţională. Această invazie este un afront la adresa conştiinţei noastre colective”, a declarat Antonio Guterres, repetând temerile cu privire la o escaladare a conflictului.
„Consecinţele posibile ale escaladării conflictului sunt un pericol clar şi care deja există”, a spus el, invocând riscurile asociate cu ameninţările implicite ale utilizării armelor nucleare şi activităţilor militare iresponsabile din jurul centralelor nucleare.
„A sosit vremea să ne depărtăm de abis”, a subliniat Antonio Guterres.
La capătul a două zile de discursuri, Adunarea Generală este aşteptată să voteze joi o rezoluţie care să sublinieze necesitatea realizării, cât mai curând posibil, a unei păci cuprinzătoare, juste şi de durată în Ucraina, în conformitate cu principiile Cartei ONU.
La fel ca rezoluţiile anterioare, toate cu caracter neconstrângător, textul acestei noi rezoluţii reafirmă angajamentul faţă de integritatea teritorială a Ucrainei, cere retragerea imediată a forţelor ruse şi solicită încetarea ostilităţilor. Nu se referă însă la planul de pace în zece puncte prezentat în noiembrie de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ucraina a renunţat la el pentru a încerca să obţină cât mai multe voturi joi seară, potrivit unor surse diplomatice. Cel puţin la fel de multe ca în octombrie, când 143 de ţări au votat pentru rezoluţia de condamnare a anexării mai multor teritorii ucrainene de către Rusia.
Susţinerea păcii în Ucraina nu înseamnă a alege între Statele Unite şi Rusia, ci apărarea Cartei ONU, a afirmat ambasadoarea americană la ONU Linda Thomas-Greenfield, în timp ce unele ţări din Sud îşi exprimă o oarecare oboseală faţă de atitudinea ţărilor din Nord, care se concentrează asupra acestui război.
Rezoluţia discutată miercuri şi joi în Adunarea Generală solicită, de asemenea, proceduri la nivel naţional sau internaţional pentru a trage la răspundere autorii crimelor comise în Ucraina. Nu se referă însă în mod specific la un tribunal special, pe care Kievul l-a solicitat pentru a-i judeca pe cei responsabili de agresiunea rusă.
Cele trei rezoluţii privind agresiunea Rusiei adoptate de Adunarea Generală în ultimul an au primit între 140 şi 143 de voturi favorabile, cinci ţări votând sistematic împotrivă (Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea), în timp ce mai puţin de 40 s-au abţinut.
