D ata de 1 iulie ar trebui botezată Ziua Națională a Scumpirilor. Prea s-a brodit să se majoreze toate începând cu această dată. De la miezul nopții, gazele ne costă cu 12,5% mai mult, iar consumul nu se mai facturează în metri cubi, ci în kilowați-oră. Populația plătește cu 4,4% în plus pentru curent electric, iar firmele cu peste 5%. Motorina trebuie să conțină cel puțin 4% biodiesel, care este un produs mai scump. Acciza la țigări a sărit de la 41,5 euro, pentru 1.000 de țigarete, la 50 de euro. Astfel că prețul de vânzare al unui pachet de țigarete s-a majorat, în medie, cu 0,39 lei. Tot de azi începând, taxa de mediu a înlocuit taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor.
Unda de șoc
Necazul este că valul scumpirilor nu se oprește aici. Recenta decizie a Băncii Naționale a României de a majora dobânda de politică monetară la 10% va face să coste mai mult leul luat cu împrumut. Este doar o problemă de timp ca băncile comerciale să preia semnalul și să modifice mercurialul creditelor.
Unda de șoc a majorării prețurilor energetice se va transmite în întreaga economie. Nicio ramură de producție nu va scăpa neafectată și toate vor arunca costurile suplimentare în prețuri. În viitorul apropiat, transportul public, alimentele, produsele chimice, materialele de construcții, oțelul și tot ce se produce în țară se vor scumpi. Creșterile de prețuri vor fi în funcție de ponderea costurilor energetice în fiecare produs. În cazul alimentelor, se vorbește de majorări de 5% până la 15%.
Unde dai și unde crapă
Începând de astăzi, are loc și o nouă reducere a contribuțiilor plătite de angajați. Cea pentru asigurările de sănătate se diminuează cu 1%, iar cea de șomaj, cu 0,5%. Astfel, de la 1 iulie 2008, un angajat cu un salariu de 1.000 lei, care beneficiază de deducerea personală de 250 lei, va primi cu 13 lei în plus. Sporul salarial este, însă, mult prea mic și nu va putea compensa majorările de prețuri. Ca întotdeauna, angajații vor fi cei sacrificați. În bugetele de familie și în coșul zilnic se vor reflecta dramatic toate scumpirile din economie.
Populația va fi nevoită să-și reconsidere consumul, să reducă sau să renunțe la o serie de cheltuieli. Același lucru îl vor face și agenții economici. Diminuarea cererii va frâna producția. Primele afectate vor fi IMM-urile, care au mult mai puține resurse pentru a face față recesiunii. Nici marile companii nu se vor simți prea bine. Se vor vedea nevoite să restrângă unele activități, să apeleze la restructurări.
Paradoxul scumpirilor
Singurul care câștigă este statul. Spre exemplu, majorarea de 12,5% a facturii de gaze îi aduce un plus 2,375% la taxa pe valoarea adăugată, bani extrași din buzunarul consumatorului final. Cu cât un produs se scumpește mai mult, cu atât taxa pe valoare adăugată este mai mare în sumă absolută, deși cota rămâne aceeași, de 19%. Paradoxal, bugetul de stat înflorește pe măsură ce viața de zi cu zi devine mai scumpă și indivizii sărăcesc. Mecanismele fiscale sunt astfel concepute încât statul să fie apărat de convulsiile economice, iar populația să ducă în spate tot greul.
- Publicitate -
