Încă o premieră pentru învățământul românesc! Așa-zisul tabel nominal care cuprinde punctajele candidaților la concursul de acordare a gradațiilor de merit (înainte de contestații) a fost afișat anul acesta în mai multe județe cu coduri în loc de nume și prenume.
- Publicitate -
În tabelul făcut public de Inspectoratul Școlar Județean Constanța, din cei 210 profesori constănțeni care au primit gradație de merit pentru următorii cinci ani, doar numele a 74 au fost făcute publice. Sunt profesori care au reușit ca începând cu 1 septembrie 2024, pentru următorii cinci ani, să primească o mărire cu 25% din salariul de bază, datorită rezultatelor deosebite înregistrate în anii anteriori în activitatea lor la catedră.
Sau cel puțin așa scrie în Ordinul 4308 din 22 aprilie 2024. Pot solicita gradație de merit cadrele didactice care au o vechime de cel puțin cinci ani în învățământ, au fost evaluate cu calificatul „Foarte bine” în perioada 1 septembrie 2018 – 31 august 2023 și care au dovedit performanțe deosebite în activitatea didactică. Fie că vorbim de cuantificare în rezultatele elevilor, inovare didactică în pregătirea preșcolarilor sau a elevilor, prevenirea și combaterea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii. Punctajul minim pentru acordarea gradației de merit este de 75 de puncte și pentru a dovedi toate aceste performanțe este necesar un ditamai dosarul de justificări, în fapt o alergătură după hârtii peste hârtii care se cuantifică în punctaje.
Și apropo de Ordinul 4308. În Anexa 2, Ministerul Educației prevede clar cum trebuie să arate acest tabel nominal, inclusiv cu unitatea de învățământ. Dar probabil că GDPR bate ordinul de ministru.
„Poate că unora le era jenă!”
Revenind la lista de la Constanța, am constatat că, din cele opt gradații oferite pentru funcții didactice de conducere, doar trei persoane au fost mândre de reușita lor. În schimb, la educatoare, unde sunt și cele mai multe gradații, a „plouat” cu punctaje eronate, mai pe românește cu supra...autoevaluări. Din 45 de dosare depuse, jumătate au avut punctaje eronate. Una din candidate, cu 34 de ani vechime, s-a autoevaluat cu 94,2 puncte inițial, după care punctajul corect a ieșit de 53,6 puncte, dar comisia i-a dat doar 22 de puncte. De altfel, dosarele a șapte educatoare nu au întrunit punctajul minim (75).
Și, totuși, stăruie întrebarea: de ce să le fie ștearsă identitatea unor profesori care, prin munca lor, contribuie la prestigiul învățământului românesc? „Poate că unora le era jenă!”, a fost de părere prof. dr. Vasile Nicoară. Iar un alt profesor, surprins de faptul că cele mai multe nume lipsesc, s-a declarat întristat că s-a ajuns aici: „Mă gândesc că ar fi trebuit să fie mândri de meritele lor cei care s-au înscris la concurs, nu să își anonimizeze numele. Anonimizarea mă duce cu gândul la faptul că nu vor să fie luați în colimator de colegi, elevi, părinți”.
În cele din urmă, curiozitatea jurnalistică ne-a determinat să vedem în ce măsură și profesori din alte județe au refuzat să le fie publicate numele într-un tabel nominal care nu este nici pe departe unul al rușinii.
În lista publicată de IȘJ Tulcea, din cei 55 de profesori care vor primi gradație de merit, doar nouă și-au dorit să nu li se știe numele, chiar dacă apare unitatea de învățământ de unde provin.
Inspectoratul Școlar Municipal București nu a publicat niciun nume, dar punctajele sunt făcute publice pe cele patru criterii.
În schimb, profesorii din județele Alba, Bihor, Sibiu, Satu Mare nu au nimic de ascuns, tabelele publicate de inspectoratele școlare fiind completate cu nume, prenume și unitatea de învățământ. Trageți dvs. concluziile!
