Acum, în preajma sărbătorii creștine a Paștelui, Muzeul de Artă Populară se pregătește cu noi expoziții și inițiative pentru readucerea în conștiința publicului a tradițiilor specifice poporului nostru legat de această perioadă a anului.
La parterul clădirii muzeului se găsește acum o expoziție dedicată interiorului de sărbătoare a casei țărănești. Este vorba de așa-zisa cameră "curară", sau "bună", care exista în toate casele țărănești și încă mai există, în care nu se locuia, ci se adunau cele mai frumoase obiecte. Acolo se păstrau cele mai de preț țesături, hainele de sărbătoare, precum și zestrea fetelor. În cadrul său peretele de răsărit, cu icoana protectoare, devenea un adevărat altar casnic. În două săli sunt expuse, pe zone etnografice, obiecte specifice casei țărănești pregătite pentru sărbătorirea cum se cuvine, după datină, a Paș-telui. Dacă până la această sărbătoare, în cursul păresimilor accentul a căzut pe moderație și înfrânare, cu Paștele asistăm la o explozie de culori și forme.
În cadrul expoziției "Interiorul țărănesc de sărbătoare" publicul poate găsi o multitudine de țesături (ștergare, fețe de masă și scoarțe), obiecte de ceramică specifice fiecărei zone, precum și valoroase icoane pe sticlă sau lemn, care întregesc universul țăranului român.
În prima sală sunt prezentate interioarele de sărbătoare din Transilvania, respectiv Bistrița-Năsăud, Maramureș, Brașov, Sibiu, Țara Zărandului, Crișana. Tot în prima sală vizitatorii vor găsi și interiorul țărănesc specific diferitelor zone ale Moldovei, respectiv Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava și Iași. În a doua sală se află expuse obiectele specifice interioarelor casei țărănești din Oltenia, Muntenia (Muscel și Buzău), Dobrogea de Nord și de Sud. Pentru Dobrogea, alături de interiorul țărănesc specific românilor localnici mai sunt expuse și obiecte aparținând unor grupuri etnografice sosite mai recent: lipovenii și aromânii.
Expoziția aceasta nu este, însă, singura surpriză pregătită de muzeu publicului constănțean. "Vom prezenta filme legate de obiceiurile din Săptămâna Mare, pe zone etnografice. Vom mai avea ouă încondeiate și icoane pe sticlă care au ca subiect Învierea. De fapt, filmele etnografice pe care le avem sunt din lunea Săptămânii Mari și până în noaptea Învierii. Ele au fost făcute cu mulți ani în urmă de specialiști de la Muzeul Țăranului Român, cam din toată țara", promite Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară Constanța. De asemenea, după succesul spectacolului de Dragobete susținut de ansamblul "Dobrogeanca" de la Ovidiu, coordonat de Elena Dordea, ce a avut loc în muzeu, copiii și tinerii ansamblului vor recidiva în data de 8 aprilie cu un alt obicei popular: Lăzărelul. "Vedeți că încerc să îi aduc foarte des în muzeu. Pentru că punând în scenă un obicei, pe care mulți poate nu îl cunosc, acesta începe să fie cunoscut". Lăzărelul "este un obicei legat de moartea acestui personaj, care ar fi poftit la plăcinte", explică Magiru. "Fiind mort, mai multe fete din satul respectiv, dintre care una îmbrăcată în mireasă, mergeau din casă în casă și cântau un fel de cântec al mortului pentru el".
- Publicitate -
