Traian Băsescu a câștigat bătălia pentru Cotroceni. Nu a fost ușor să dobândească un al doilea mandat având împotriva sa adversari puternici și duri. I-au fost inamici propriile nereușite și greșeli, dar și cele ale guvernelor Tăriceanu și Boc. I-a fost inamică și forța oarbă a celei mai grave crize economice de la al doilea război mondial și până în prezent. Dar principalul său inamic a fost coaliția politico -economico – mediatică, pe care s-a sprijinit contracandidatul Mircea Geoană.
Amici și inamici
Greul abia acum începe pentru președintele jucător. El trebuie să realizeze reformele instituționale, economice și sociale pe care le-a promis în campanie, să susțină ieșirea țării din criză. Iar pentru asta are nevoie de prieteni, de parteneri, de tovarăși de drum.
Propriile nereușite și greșeli se pot transforma în amici, dacă le înțelege și învață din ele, pentru a nu le mai repeta. "Experimentele" Tăriceanu și Boc îi pot fi extrem de utile, dacă va ține cont de lecția lor.
Criza economică rămâne același nemilos adversar. Nu poate fi apropiată, convinsă să fie mai prietenoasă. În schimb, poate fi mai bine cunoscută și înțeleasă, pentru a lupta mai eficient cu ea. Împotriva ei, președintele României are, deja, mai mulți aliați: mediul de afaceri autohton și internațional, Banca Națională a României, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, guvernele tuturor statelor lumii.
Președintele are neapărată nevoie de sprijinul celorlalte puteri ale statului, de un parteneriat cu guvernul și parlamentul. Problema este că România nu mai are un executiv cu competențe depline, iar majoritatea legislativă îi este potrivnică lui Băsescu.
După confirmarea în funcție, președintele va trebui să găsească o nouă majoritate parlamentară, care să voteze un guvern stabil și legile viitoarelor reforme. Dacă nu va reuși să rezolve criza politică, va fi nevoit să apeleze la "sfătuitoarea" sa, Constituția României. Ea îi va spune că unica soluție este dizolvarea parlamentului și organizarea alegerilor anticipate, altfel spus: reîntoarcerea la popor.
Electoratul va trebui să rezolve, la urne, problema majorității din parlament.
Reformiști și antireformiști
Victoria lui Băsescu nu simplifică lucrurile, dar creează premisele pentru soluționarea lor. Ea forțează clasa politică să abandoneze pozițiile ideologice declarate (de stânga, de dreapta sau de centru), care nu au contat de loc pe timpul campaniei electorale prezidențiale, și să se împartă în două tabere: cei ce susțin reformele lui Băsescu și cei ce sunt împotriva lor.
Cu cât va trece mai mult timp până când România va avea un guvern stabil, cu atât economia națională va fi mai vulnerabilă la efectele crizei. Cea mai importantă și așteptată decizie rămâne cea legată de bugetul pe 2010. De el depind alocarea resurselor pentru funcționarea instituțiilor statului, continuarea investițiilor începute și a proiectelor cu finanțare europeană, plata facturilor din contractele de achiziții publice, rambursările de TVA și așa mai departe. În lipsa lui, se vor produce numeroase blocaje instituționale, iar arieratele din economie se vor amplifica. De existența unui guvern și a unui buget de stat depind continuarea acordului cu FMI și Comisia Europeană, obținerea celei de a treia tranșe a împrumutului.
Prelungirea instabilității politice va avea nu doar un impact economic major, ci și numeroase consecințe sociale. Se va accentua șomajul, veniturile populației se vor diminua, iar sub impactul inflației crescute, puterea lor de cumpărare se va reduce. Dacă nu vor înțelege acest lucru, partidele politice vinovate vor fi sancționate la urne.
Parcă prefigurând perioada de instabilitate politică ce ne așteaptă, ieri leul s-a depreciat cu 0,0079 bani față de euro, iar piața de capital a înregistrat scăderi între 2,87% și 5,04% ale indicilor bursieri.
- Publicitate -
