Ploile serioase din ultima perioadă au fost binevenite pentru agricultorii constănțeni, care se luptă, de aproape 20 de ani, cu un sistem precar de irigații. Săptămâna trecută a început recoltatul culturilor de toamnă, orz și rapiță, și, până în prezent, rezultatele sunt extrem de bune.
La orz, fermierii au recoltat deja 10.000 de hectare cultivate, dintr-un total de 40.000, înregistrând o medie de peste trei tone la hectar, potrivit datelor Direcției Agricole și pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Constanța.
"Nu putem face încă o comparație cu anul trecut, pentru că nu am recoltat decât 25% din suprafața totală. În zonele deluroase din nordul județului (Hârșova, Saraiu) sunt ceva probleme cu greutatea hectolitrică a orzului, de 57 - 60%, pentru că solurile se usucă mai repede, ceea ce înseamnă că orzul este puțin sub stas. În rest, producția este foarte bună", a declarat, pentru Cuget Liber, Paraschiva Bobe, directorul DADR Constanța.
La rapiță, producția este de circa 2,3 tone la hectar, însă va mai crește, odată ce fermierii din aria Cobadin - Negru Vodă vor fi termi-nat recoltatul. În această zonă, solurile sunt mai bune, menținând umiditatea și îngrășămintele pentru mai multă vreme, ceea ce înseamnă o producție mai bună.
"Pe moment, este imposibil să apreciem dacă vom avea sau nu suprafețe calamitate. Pe moment, ploile nu sunt de mare ajutor, în special pentru culturile de primăvară, floarea-soarelui și porumb, care și-au făcut astfel rezerve importante de apă", a mai spus Paraschiva Bobe.
Doar agricultorii care au teren investesc în irigații
Sistemul dobrogean de irigații mai are de așteptat până când va ajunge iarăși la un stadiu decent. În prezent, principala sursă de apă este canalul Dunăre - Marea Neagră, însă, în unele locuri, diferența de nivel este și de 70 de metri, ceea ce înseamnă că fermierii trebuie să consume resurse importante pentru pomparea apei, mai ales că instalațiile folosite de ANIF sunt depășite.
"Sunt aceleași instalații utilizate de pe vremea comunismului. Însă atunci totul era naționalizat și nimeni nu întreba cât costă. Ca să retehnologizezi, costurile ar fi enorme și nimeni nu se riscă, întrucât nu i se poate garanta că sistemul de irigații va fi protejat de hoți", spune directorul DADR.
O altă mare problemă este și structura proprietății din ziua de astăzi. Mulți fermierii lucrează terenuri în arendă și nu își permit să investească bani în irigații. Dacă un teren este vândut și noul proprietar vrea să-și facă teren de fotbal, atunci agricultorul trebuie să-și ia instalația de irigații în spate și să plece, ceea ce este imposibil.
"Doar proprietarii privați își pot rezolva problema irigațiilor, dacă au resurse financiare. La Poiana, un fermier și-a făcut o stație proprie, alimentată din canalul navigabil. Costurile sunt mici, datorită pompelor moderne. Mai sunt și fermieri care folosesc apă de la RAJA - costurile sunt la fel de mici. Fac producție și reușesc să-și acopere cheltuielile. Dar este terenul lor", precizează Paraschiva Bobe.
Directorul DADR mai spune că cei mai mulți fermieri au renunțat la gândul că ar mai exista vreodată un sistem județean de irigații, preferând să aibă grijă de parcelele proprii.
"Așa este și afară. În partea de nord a Italiei, fermierii irigă prin inundații controlate. Inundă terenul, lasă apa să intre în sol, după care seamănă. Apa este adusă pe canale, care înconjoară parcelele, însă terenurile sunt de cel mult 20 de hectare. Aici, avem parcele de câteva sute de hectare. În Italia și Franța, fiecare familie lucrează la o fermă mică. Noi venim dintr-un alt sistem de organizare - a venit colectivizarea, tăvălugul CAP-ist, a luat totul și acum începem să dăm înapoi, puțin câte puțin", spune directorul DADR.
- Publicitate -
