Ziua când porturile Constanța, Midia și Mangalia vor trece de la energia clasică la cea stoarsă din surse regenerabile nu e departe. O spune chiar Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța. Studiul de oportunitate a fost făcut, urmează cel de fezabilitate, iar apoi punerea în practică a ideilor.
Hectare de module solare
Producerea energiei electrice și termice cu ajutorul instalațiilor fotovoltaice constituie proiectul "number one". Doamne, cât de multe suprafețe așteaptă să fie acoperite cu module solare! Sunt hectare întregi de acoperișuri pe magaziile de marfă și sediile administrative, plus o arie largă în depozitul de gunoi al portului Constanța.
Energia electrică obținută va fi folosită în iluminatul public, la instalațiile de semnalizare a traficului naval etc. În plus, sistemele solare incorporate în anvelopa clădirilor vor contribui la reabilitarea termică a acestora.
Proiectul mai vechi al parcului eolian din portul Constanța va fi reluat. Păcat că nu a fost realizat până acum. A suflat vântul aiurea, atâția ani, fără să producă un kilowatt. Va trebui identificată zona cu potențialul energetic cel mai ridicat, pentru amplasarea centralelor.
Administrația portuară are marele avantaj că deține infrastructura necesară preluării energiei "verzi" și posibilitatea conectării parcului eolian la sistemul energetic național. Portul Constanța poate deveni unul dintre furnizorii importanți de energie "verde", din România.
Poate că exploatarea energiei geotermale cu ajutorul pompelor de căldură ar trebui să fie tratată cu mai multă atenție. Exemplul l-a dat chiar un operator portuar, compania "Canopus Star". Ea deține o instalație care asigură apa caldă la sediul administrativ, amplasat pe digul de nord al portului Constanța. Modelul ar putea fi preluat și de alți agenți economici portuari.
Dacă va produce energie, portul trebuie să o și economisească. Sucursala energetică a CNAPMC lucrează la un proiect pentru reducerea costurilor și a nivelului de poluare în centralele termice proprii, care funcționează pe bază de combustibili lichizi. Printr-un alt proiect, iluminatul extern nocturn, clasic va fi înlocuit cu iluminatul cu leduri. Consumul energetic va scădea cu 60 - 70%, iar emisiile de dioxid de carbon se vor reduce.
Portul grădină
Dacă tot discutăm despre mediu, hai să vedem cum gestionează CNAPMC calitatea acestuia. Controlul surselor posibile de poluare din porturile Constanța, Midia și Mangalia este o misiune extrem de complexă și de dificilă. Începând de la deversările de ape uzate neepurate din rețeaua de canalizare orășenească până la cele de țiței sau produse petroliere de la nave și instalațiile terminalului petrolier, de la pulberile de cereale, ciment, îngrășăminte chimice, cărbune, minereu și până la noxele din transportul rutier, totul trebuie ținut în frâu.
În prezent, CNAPMC asigură: depoluarea zilnică a acvatoriului portuar, cu 4 șalupe "Depol"; preluarea reziduurilor petroliere de la nave; tratarea reziduurilor petroliere preluate de la nave și a apelor reziduale rezultate din activitățile desfășurate în terminalul petrolier; intervenția în caz de poluare accidentală a acvatoriului portuar. Mai mult, utilizatorii rețelei de canalizare portuară menajeră au obligativitatea de a prezenta buletine de analiză privind calitatea apei deversate în rețeaua portuară. Încă din 2007, portul Constanța dispune de un depozit ecologic pentru deșeuri, cu o stație de tratare levigat, un incinerator de deșeuri sanitare și contaminate de la nave, o navă multifuncțională (pentru intervenții în caz de poluare accidentală cu reziduuri petroliere și pentru preluarea reziduurilor lichide de la nave), o stație de tratare a apei reziduale de la nave.
În urmă cu câțiva ani, adminis-trația a trecut la aplicarea concep-tului de "port grădină". În esență, el se rezumă la amenajarea și întreținerea parcurilor și spațiilor verzi din porturi. În zonele unde operează mărfuri pulverulente sau vrac au început să apară perdelele de copaci cu scop de protecție. În zona "Comvex" și "Minmental", perdeaua de copaci a fost realizată de către operatori, la solicitarea Agenției de Mediu. CN APMC are în vedere extinderea zonelor verzi, împreună cu agenții economici.
Scăpăm de gaze
Praful ridicat în atmosferă și gazele de eșapament de la TIR-urile cu marfă constituie una dintre surse de poluare din portul și municipiul Constanța. Ce face CNAPMC pentru a ne scăpa de ele?
"Construirea podului rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre - Marea Neagră are și scopul de a descon-gestiona traficul în orașul Con-stanța și dintr-o zonă a portului Constanța. Toate TIR-urile care intră, în prezent, pe la poarta 5 vor intra pe la poarta 7 sau poarta 10 bis, astfel reducându-se nivelul de poluare din municipiu și din portul Constanța. Este cunoscut faptul că CN APMC încurajează și promovează creșterea ponderii transportului mărfii pe apă sau pe căile ferate, ca moduri de transport mai puțin poluante. În acest sens, compania investește în dezvoltarea capacității feroviare în zona fluvio-maritimă, pentru ca accesul în portul Constanța să se realizeze mai puțin poluant" - a declarat Andrei Aurelian Popa, directorul general al CN APMC.
- Publicitate -
