În anul 1990, la Șantierul Naval Constanța au fost aduse primele computere personale din județul Constanța. Evenimentul anunța începutul unei revoluții tehnologice, a cărei dimensiune reală era greu de perceput la acel moment. România abia își deschisese granițele pentru importurile de tehnologie, pe care, timp de peste un deceniu, regimul ceaușist le interzisese. Nimeni nu își putea imagina pe atunci că, numai peste câțiva ani, computerele personale vor începe să intre și în casele românilor.
Embargo pentru tehnică
În anii ´80, din ordinul dictatorului Nicolae Ceaușescu a fost lansată o acțiune de masă, așa numita "mișcare a inovatorilor". Scopul ei era ca țara să-și asigure progresul tehnologic prin forțele proprii, ca românii să reinventeze ceea ce alții inventaseră deja.
În aceeași perioadă, a fost blocată cercetarea românească din domeniul informatic. Cea mai grea lovitură a fost dată în 1985, prin desființarea Institutului Central de Informatică (ICI). Odată cu el a fost abandonat proiectul rețelei naționale de calculatoare RENAC/RENOD, denumit Unirea (un proiect despre care puțini aflaseră, întrucât informația constituia secret de stat).
Trebuie spus că România acumulase o bogată experiență în domeniul cercetării informatice. În 1953, inginerul Victor Toma și colectivul său de la Institutul de Fizică Atomică au lansat proiectul primului calculator românesc (cu tuburi electronice), pe care, în anul 1957, l-au și pus în funcțiune.
După numai 7 ani, în 1964, calculatorul românesc complet tranzistorizat, din generația a II-a, realizat de Toma și colectivul său, ne-a adus în elita informaticii. România devenea a 11-a țară din lume care realizase un asemenea calculator.
Blocarea importurilor și desființarea ICI au făcut ca decalajul tehnologic care despărțea România de țările occidentale să crească, mai ales în domeniul informaticii, unde, pe plan internațional, se înregistrau ritmurile de dezvoltare cele mai înalte.
După 20 de ani
Revoluția din Decembrie 1989 ne-a scos din starea de izolare și ne-a reconectat la revoluția tehnico-științifică mondială. României i s-a dat la timp șansa de a se alătura țărilor care treceau de la societatea industrială la cea bazată pe servicii și informație.
În cei 20 de ani care au trecut de la Revoluție, țara noastră a făcut pași uriași spre era informațională. Computerul, aplicațiile informatice și Internetul au devenit instrumente de lucru indispensabile în economie, educație și sănătate, în comunicații și transporturi, în societățile comerciale și în instituțiile statului. Pe măsură ce gradul lor de accesibilitate a crescut, tot mai multe gospodării familiale românești au preluat tehnologiile informatice.
Un studiu comparativ realizat de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene ne arată unde se află, din acest punct de vedere, gospodăria familială din țara noastră față de cele ale altor state.
Potrivit acestuia, numărul gospodăriilor familiale comunitare conectate la Internet a crescut de la 60%, în primul trimestru al anului 2008, la 65% în primul trimestru al lui 2009. În aceeași perioadă, conexiunile de bandă largă la Internet au crescut de la 49% la 56%.
Între cele 27 state membre UE, există diferențe foarte mari. Astfel, în Olanda, numărul gospodăriilor conectate este de trei ori mai mare decât în Bulgaria. În partea de jos a ierarhiei, cu cele mai puține gospodării conectate se află Bulgaria (30%), Grecia (38%), România (38%), Macedonia (42%), Portugalia (48%) și Croația (50%). În fruntea topului se află: Olanda (90%), Luxemburg (87%), Suedia (86%), Danemarca (83%), Germania (79%), Finlanda (78%) și Marea Britanie (77%).
Cei mai mulți utilizatori ai internetului îi dau generațiile mai tinere. Aproape trei sferturi dintre cetățenii comunitari cu vârsta cuprinsă în intervalul 16 - 24 ani intră zilnic sau aproape zilnic pe internet. În cadrul grupei de vârstă 16 - 74 ani, numărul lor se ridică la aproape 50%.
Cei mai mulți internauți de 16 - 24 de ani sunt în: Olanda (90%), Danemarca și Estonia (ambele cu 88%), Finlanda și Suedia (cu 87% fiecare). Cei mai puțini sunt în România (41%), Grecia (57%) și Irlanda (58%).
În 2009, circa 37% dintre cetățenii comunitari în vârstă de 16-74 ani au achiziționat bunuri și servicii prin Internet în ultimele 12 luni. Și în acest caz există mari diferențe între ultimele (România - 2%, Bulgaria - 5% și Lituania - 8%) și primele clasate (Marea Britanie - 66%, Danemarca - 64%, Olanda și Suedia - 63% fiecare). 40% dintre bărbații din UE au făcut achiziții prin Internet, comparativ cu doar 34% dintre femei.
- Publicitate -
