Numărul persoanelor care decid să-și pună capăt zilelor crește simțitor de la an la an. Numai în ultimele două zile, la Constanța, doi oameni au încercat să-și ia zilele. Ieri di-mineață, un bărbat a fost găsit leșinat pe stradă, după ce miercuri noapte a încercat să se sinucidă. El a luat mai multe medicamente, după care s-a spânzurat. Ghinion însă. Nu i-a ieșit nici așa. În cele din urmă a fost dus de urgență la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, după care a fost transferat la Spitalul de Psihiatrie din Palazu Mare.
Acest caz vine la o zi după ce, miercuri, un tânăr de 25 de ani, din Cumpăna, și-a luat viața. Acesta s-a spânzurat de un pom, în curtea locuinței sale. Nimeni nu știe ce l-a determinat să se sinucidă, cert este că a lăsat în urmă o familie îndurerată.
Condamnată de religie și societate, sinuciderea pare, cel puțin în aparență, un gen de comportament care implică numai individualitatea persoanei și ale cărei motivații interioare sunt greu de descifrat. Într-un anume sens, actul sinucigașului concentrează în el un întreg univers de sentimente umane: frustrarea, ura, gelozia, pasiunea morbidă, lezarea demnității, etc.
Potrivit psihologilor, unii indivizi se sinucid în virtutea unor rațiuni morale (de exemplu, pentru a evita rușinea și dezonoarea), alții o fac îndemnați de situații considerate intolerabile (de pildă, o maladie cronică, un eșec sentimental sau falimentul în afaceri), iar alții par să confirme ideea că moartea, ca și viața, nu are absolut niciun sens.
Cercetătorii sunt de părere că există mai mulți factori care îi împing pe unii oameni la săvârșirea acestor acte dramatice.
Primul dintre ele ar fi depresia. Conform psihologilor, dorința de moarte este prezentă la orice depresiv. Totodată, depresia este cauza insomniilor. Insomnia severă este asociată cu un risc crescut de suicid. La melancolici apare și un fenomen de disimulare a intenției de a se sinucide, tocmai pentru a avea o mai mare siguranță și libertate în alegerea mijloacelor.
Schizofrenia oferă un procent mare în curba suicidului. Dintre bolnavii schizofrenici, 10% încearcă să-și ia viața, iar 2% reușesc.
Alcoolismul generează și el un risc ridicat, evaluat la 15% dintre cei cu dependență. Asocierea alcoolismului cu o depresie severă poate fi deosebit de periculoasă.
Un alt factor al sinuciderilor este reprezentat, mai rar ce e drept, de tulburări nevrotice.
Totodată, în rândul factorilor care îi determină pe oameni să comită sinuciderea se numără familia și locul de muncă.
De ce se sinucide lumea
În urma studiilor efectuate de către psihologi, s-a ajuns la concluzia că frecvența suicidului este mai mare la celibatari decât la cei căsătoriți, la văduvi, la persoanele căsătorite fără copii. De asemenea, s-au raportat corelații semnificative între suicid și rata divorțurilor. Nu ar trebui să ne mire faptul că un risc crescut pentru suicid îl au și copiii proveniți din două familii diferite.
Profesia intervine în măsura în care ea implică un anumit nivel intelectual, precum și un anumit mod de viață. Foarte interesant este faptul că la militari rata suicidului este cu cel puțin 25% mai ridicată decât la civili.
Psihologii sunt de părere că scopul suicidului este de a căuta o soluție. El nu este un act întâmplător, inutil sau lipsit de scop. Prin el, aceia care îl săvârșesc, sau intenționează să îl săvârșească, nu fac altceva decât să caute o cale de rezolvare a unei probleme, a unei dileme, a unei situații de criză.
- Publicitate -
