Continuând seria rapoartelor de monitorizare date publicității la finele fiecărei sesiuni parlamentare, IPP va lansa, în zilele ce urmează, un studiu al primei sesiuni a actualului Parlament, votat în urma alegerilor generale din noiembrie anul trecut. IPP a făcut publice, totuși, ieri, în ultima zi a sesiunii, câteva concluzii ale acestui raport.
Un prim capitol al analizei face referire la conducerile Camerei Deputaților și Senatului, mai exact la faptul că acestea au debutat cu elan, dar nu și-au urmărit, ulterior, angajamentele asumate. În ceea ce privește Camera Deputaților, ceea ce i se reproșează conducerii acesteia e faptul că, deși beneficia de pârghiile prin care "să ceară administrativ ca toate măsurile să fie orientate către stoparea chiulului și transparența totală față de banii publici", acest lucru nu s-a întâmplat, proiecte importante pentru societatea civilă rămânând simple proiecte legislative.
Unul dintre motivele de bucurie ale IPP îl constituie publicarea cheltuielilor detaliate, pe site, cu activitatea fiecărui parlamentar în parte. "După 5 ani de eforturi susținute pentru transparentizarea și responsabilizarea Parlamentului în ceea ce privește cheltuirea banilor publici cu activitatea parlamentarilor, Birourile celor două Camere au luat în discuție propunerea IPP de publicare pe site a acestor cheltuieli", se arată în comunicatul de ieri al IPP.
Parlamentul rămâne o mașină de vot
O altă problemă a deputaților și senatorilor ar fi și faptul că propunerile legislative pe care le inițiază nu vin ca un răspuns la nevoile cetățenilor, nu sunt preluate din colegiile uninominale, "ci din ședințele și negocierile partidelor din Coaliție și de la Guvernare". Caracterizat prin "chiul" și "lipsa de atenție", Legislativul rămâne, potrivit IPP, "o mașină de vot", în care se votează după cum "liderul de grup/colegii cu influență în partid" o cer.
Tot pe considerentul "așa nu", IPP atrage atenția și asupra absenteismului din Camera Deputaților, iar aici primele nume din topul absențelor sunt ocupate de miniștri. "Din 472 de voturi în plen, exprimate prin sistemul de vot, Marian Sârbu (PSD+PC) și Dan Nica (PSD+PC) nu au participat la niciunul, Elena Udrea (PD-L) a votat de 3 ori, Constantin Niță (PSD+PC) de 8 ori, Theodor Paleologu (PD-L) de 18 ori și Monica Iacob Ridzi de 20 de ori", se arată în comunicatul semnat de IPP.
Cât despre prezența la vot pe partide, se pare că UDMR și minoritățile au aceeași prezență, și anume de 66,3%, PD-L a înregistrat o prezență de 63,4%, PSD+PC 54%, în vreme ce PNL 50,2%.
Activitatea din comisii și din birourile parlamentare, în ceață
Nu în ultimul rând, Institutul remarcă și accesul redus pe care cetățeanul îl are în cazul ședințelor comisiilor parlamentare. Concret, transparența și eficacitatea lucrărilor în comisii lasă de dorit și asta în condițiile în care aici este, practic, "centrul de greutate al activității parlamentare". Tocmai de aceea, IPP va propune ca, treptat, "accesul on-line la ședințele de comisii (înregistrările video) să devină o regulă pentru funcționarea tuturor acestor structuri de la nivelul celor două Camere".
În aceeași ordine de idei, birourile parlamentare din teritoriu trec drept "o cutie a Pandorei" din cauză că ele reprezintă pentru deputați și senatori un subiect sensibil. Cele două Camere ale Parlamentului nu dețineau, după Sărbătorile pascale de anul acesta, o situație clară, o evidență a birourilor din teritoriu. Mai mult decât atât, se pare că nici până la acest moment, adresele birourilor nu au fost comunicate de parlamentari, deși ei încasează bani pentru ele.
Menționăm, de asemenea, că din seria problemelor ridicate de IPP la finalul primei sesiuni parlamentare fac parte slaba reprezentare a femeilor în structurile de decizie din Parlament, precum și faptul că Legislativul e condus tot de "parlamentarii de profesie", în pofida înno-irii sale, cu peste 50%, cu deputați și senatori.
- Publicitate -
