Banca Mondială le recomandă noilor membri ai UE să ia exemplu de la Georgia

Banca Mondială (BM) a publicat un studiu dedicat experienței Georgiei în ceea ce privește desfășurarea reformelor ultraliberale în perioada 2003-2011. Principala concluzie a autorilor este aceea că, în pofida caracterului unic al rezultatelor, 'metodele tehnologice' ale echipei lui Mihail Saakașvili pot fi preluate și de alte țări, notează cotidianul rus Kommersant.

Studiul 'Lupta anticorupție în sectorul de stat: cronografia reformei în Georgia' a fost publicat de BM la sfârșitul lui ianuarie 2011, constituind o primă încercare de a analiza și fixa metodele care i-au permis echipei lui Saakașvili să aducă structurile de stat, într-o perioadă destul de scurtă (2003-2011) și în cadrul unor reforme anticorupție radicale, la un nivel de eficiență egal sau chiar mai bun decât cel existent în structurile de stat ale unor noi membri ai Uniunii Europene, și cu mult mai ridicat decât în majoritatea țărilor din fosta URSS.

Astfel, potrivit studiului realizat de BM și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și dedicat economiilor în tranziție, corupția din sistemul de învățământ este constatată în Georgia de 5 la sută dintre respondenți, comparativ cu 4 la sută în noile state membre ale UE și cu cele 23 la sută în fosta URSS, iar cea din sistemul juridic - de 1 la sută în Georgia, comparativ cu cele 3 la sută în țările noi membre al UE și 20 la sută în fosta URSS.

Analizei au fost supuse reformele desfășurate în Georgia în opt domenii separate: în poliția rutieră, în domeniul energiei electrice, cel vamal și cel fiscal, al eliberării licențelor pentru desfășurarea businessului, al înregistrării la instituții de stat, al învățământului superior și în domeniul municipalității, precizează Kommersant. Cea mai interesantă concluzie a studiului realizat de BM este cea privind existența unui 'ciclu al reformelor' în Georgia: decizia politică privind desfășurarea reformelor în perioada 2003-2011 se transforma într-o strategie destul de flexibilă, urmată de aplicarea imediată a unei decizii de reglementare destul de pragmatică. Rezultatele rapide ale acestei decizii le deschideau politicienilor o 'fereastră de posibilități' pentru următoarea reformă, iar ciclul începea din nou, în același domeniu sau în altul.

Autorii studiului nu eludează premizele de bază pentru reformele inițiate de echipa lui Saakașvili: o putere prezidențială puternică, susținută de peste 90 la sută din populație, iar în unele cazuri existența 'antereformelor' din 2000-2002 permiteau lansarea 'primului ciclu'. În afară de aceasta, un lucru important este considerat de autori 'fereastra extrem de îngustă a posibilităților' pentru noua echipă din 2003 și orientarea principială spre concepția 'statului restricționat'. În același timp, constată specialiștii de la BM, autoritățile georgiene au renunțat la decizii treptate și punctuale, fiind dispuse în anumite cazuri, pentru obținerea unui rezultat rapid, să facă apel la destulă 'fermitate'. Astfel, guvernul de la Tbilisi a decis cu destulă ușurință disponibilizarea a 80 la sută din personalul structurilor vamale, disponibilizarea în același timp a 2.200 de angajați din serviciile de registratură în mai 2004 și reducerea în 2005 a numărului de universități de la 237 la 43, împreună cu reducerea substanțială - de la 100 la 67 - a numărului de raioane, care au devenit municipalități.

În afară de aceasta, autorii remarcă 'principiul ghilotinei' aplicat față de structurile de stat: cele ineficiente și incapabile nu erau reformate, ci lichidate în totalitate /de exemplu, numărul de structuri care eliberau licențe a fost redus în Georgia de la 40 la 20/. Cu toate acestea, BM nu constată o 'brutalitate specială' în reformele din Georgia, conchizând: prima și cea mai bună decizie poate să nu funcționeze sau să fie imposibilă din punct de vedere politic, iar în acest caz prioritate a fost acordată unui 'start rapid' și nu căutării celei mai bune scheme.

Nu în ultimul rând, specialiștii BM evidențiază drept 'important factor' care a permis desfășurarea cu succes a reformelor în Georgia 'strategia informațională deschisă și caracterul public al tuturor acțiunilor anticorupție'.

Succesul strategiei generale adoptată de Georgia este evaluat ca fiind extrem de ridicat chiar și conform criteriilor mondiale, însă nu este considerat unic. În orice caz, pentru sectorul de stat reformele georgiene sunt, în opinia BM, 'nespecifice' și 'transferabile', iar în ceea ce privește 'ciclul georgian al reformelor' acesta, în calitate de tehnologie, poate fi ușor adaptat la alte țări, însă cu condiția 'încrederii timpurii' a populației față de programul deja demarat.