Concurs Consilierii constănțeni, stăpâni doar pe titlu și pe… bani

Nu de puține ori ne întrebăm cu ce se ocupă aleșii locali și județeni, atâta timp cât proiectele de hotărâri poartă semnăturile, de cele mai multe ori, ale liderilor supremi, respectiv ale primarului sau președintelui consiliului județean. Consilierii, fie ei locali sau județeni, al căror principal rol constă în inițierea de proiecte de hotărâri, rămân însă numai cu "privilegiul" de a vota inițiativele mai marilor lor și, eventual, acela de a-și ridica la final de lună… indemnizația.

Monopolul puterii
La Consiliul Județean Constanța, președintele Nicușor Constantinescu deține supremația la întocmirea proiectelor. Există și câteva excepții, proiecte inițiate de către vicepreședinții CJC sau de către consilierii fideli conducerii. De exemplu, în ședința ordinară din 24 octombrie, se distinge Cristinel Nicolae Dragomir care a propus trei proiecte de hotărâre și Cristian Gheorghe Darie care a venit și el cu patru proiecte. Au mai fost și două proiecte inițiate de către Ileana Cristina Dumitrache, tot consilier PSD, în prezent chiar deputat.
În rest, rar ai să vezi vreun proiect inițiat de consilierii pesediști. Deși majoritari, ei sunt supuși liderilor, iar orice inițiativă de-a lor, atunci când ea există, este însușită de… inițiatorii supremi.
Mult mai rău stau lucrurile în Consiliul Local Constanța, unde primarul Radu Mazăre deține monopolul, inițiativele consilierilor lipsind cu desăvârșire.
Tot ce au de făcut aleșii și în acest caz este… să voteze.

Pumnul în gură
E drept că sunt și motive obiective pentru care consilierii au rol decorativ la ședințele de consilii sau, mai rău, un soi de statut de "omul negru" printre colegi.
Concret, la Consiliul Județean Constanța, din cei 37 de consilieri, inclusiv președintele, 21 sunt reprezentanți ai PSD. O majoritate covârșitoare, care, nu de puține ori închide gura opoziției, imprimând astfel o imagine care numai democratică nu e. Deși la inițiat proiecte nu s-au afirmat, consilierii pesediști dau dovadă de unitate când vine vorba de ținut piept opoziției.
Astfel că, aleșii din tabăra PD-L - PNL nu au șanse prea mari să fie semnatarii unor proiecte care să fie supuse la vot, orice inițiativă fiind, până acum, sortită eșecului. Este și cazul consilierului județean Adrian Gheorghiță, de la PD-L, căruia, la ultima ședință, i s-a refuzat introducerea pe ordinea de zi chiar și a unui proiect de interes comun. Inițiativa lui Gheorghiță viza modificarea arondării Serviciilor Publice Comunitare de evidență a persoanei de la Basarabi - Murfatlar la Valu lui Traian și, din varii motive, proiectul nu a mai ajuns pe ordinea de zi a ședinței.
Astfel că, pentru următoarea întâlnire, Gheorghiță va înainta, din nou, proiectul cu pricina.
În ceea ce îi privește pe consilierii locali, aceștia au parte de un tratament dictatorial chiar și când trebuie să își exprime opțiunea prin vot, un drept democratic, de altfel. Nu mai departe de ultima ședință, consilierul pesedist Felix Stroe l-a apostrofat pe "minoritarul" Mircea Banias de la PD-L numai pentru faptul că… s-a abținut la un proiect. (Este cunoscut faptul că aleșii au la îndemână, la vot, trei opțiuni: pentru, împotrivă sau abținere).
În contextul actual, așadar, consilierii constănțeni sunt simple mașini de vot ale primarului sau ale președintelui consiliului județean.

Legea prevede că pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizație de ședință. La nivelul județului Constanța, aceasta se încadrează între 400 și 600 de lei.
Potrivit art. 34, alin. (2), "indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului București, după caz".
Numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația este de o ședință ordinară de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună. În cazul consiliilor județene, indemnizația se acordă pentru o ședință ordinară și pentru 1-2 ședințe ale comisiilor de specialitate, organizate la interval de două luni, potrivit legii.
Poate că ar trebui totuși să existe un sistem de remunerare care să țină cont de inițiativele aleșilor și de implicarea lor în Consiliul Local, respectiv în cel Județean.
Mai mult, dacă ar exista un raport direct proporțional între indemnizațiile lor și activitatea depusă în consilii, banii ar putea funcționa ca un stimul pentru ei, chiar dacă cei mai mulți susțin că ar fi vorba doar de o sumă… "onorifică".