Cum învingem atacurile de panică?

Atacul de panică, la fel cum sugerează și denumirea, apare brusc și se manifestă prin intensificarea anxietății. Persoana care suferă un atac de panică reclamă o serie de simptome somatice cum ar fi: amețeli, sufocări, palpitații, tremurat, frica inexplicabilă de moarte, boală gravă. Întrucât aceste senzații sunt fizice, majoritatea celor care manifestă aceste simptome merg din medic în medic, unde încearcă să-și găsească o boală organică.

Diagnosticul de atac de panică nu se pune la prima apariție. Deși neașteptată, apariția atacului de panică poate fi și sursa unor factori organici, de pildă consumul excesiv de cafea, hipotiroidia, așa cum ne-a spus psihopedagogul Leni Burlacu.
În timpul atacului, persoana se gândește, de cele mai multe ori, la un atac de cord. "Astfel de gânduri nu fac decât să crească nivelul anxietății. Trebuie știut însă faptul că atacul de panică nu este legat de o boală de inimă, de epilepsie sau de o tumoare cerebrală", ne spune specialistul.
Anxietatea face parte din viața noastră. Numai că trebuie să învățăm să o controlăm. Ea poate deriva în agorafobie - teama de a te afla în spații aglomerate.

Cum stopezi atacurile de panică
Cum poți stopa atacurile de panică și ce poți face atunci când se declanșează aceste stări:
1. Nu încercați să vă împotriviți atacului de panică - "Nu mă împotrivesc stărilor mele, le las să se descarce, nu va dura mai mult de 10 minute. Starea se va descărca și mă voi simți mult mai bine. Dacă mă voi împotrivi nu voi face decât să accentuez starea negativă și o voi face sa dureze mai mult. Cu cât mă voi încorda mai mult cu atât voi face să crească anxietatea. Mă las dusă de val, totul va trece mult mai repede dacă nu mă împotrivesc. Las timpul să treacă - dacă stau liniștită adrenalina descărcată se va metaboliza în maxim 5 minute, iar starea mea se va ameliora".
2. Încercați să respirați abdominal.
3. Dacă sunteți pe stradă, nu vă opriți din mers. Mișcarea va contribui la consumarea energiei suplimentare care există în corpul meu;
4. Administrați-vă sugestii pozitive - "Nu se va întâmpla nimic, starea se va descărca de la sine fără să se întâmple nimic";
5. Opriți-vă gândurile – "Inspir adânc și spun STOP (fac asta cu voce tare sau în gând), încerc să vizualizez semnul STOP (mai ales atunci când sunt în casă, stau, nu fac nimic și gândurile că se va întâmpla ceva vin din senin)";
6. Ancorați-vă în prezent – "Îmi concentrez atenția pe un obiect din jur - dacă se întâmplă în casă, schimb camera, merg în alta și încerc să fac ceva simplu (spăl vase, etc) sau număr de la 100 la 1. Dacă mi se întâmplă în afara casei încerc sa intru în vorbă cu cineva, dar nu despre stările mele".

Trebuie să învățați că:
1. Anxietatea face parte din viață;
2. Anxietatea nu este un inamic, trebuie doar să știm cum să o controlăm;
3. Atacurile de panică constituie un fenomen frecvent, chiar
și la persoanele care nu au probleme psihice;
4. Simptomele psihice resimțite în timpul crizelor corespund accelerării ritmului cardiac și al ritmului respirator și nicidecum unui atac cardiac sau cerebral;
5. Tensiunea din mușchii intercostali poate explica durerile toracice, adesea interpretate ca o angină pectorală;
6. Accelerarea ritmului cardiac și respirator modifică gazele dizolvate în sânge (alcaloză). Aceste schimbări metabolice explică simptomele psihice ale angoasei, care nu sunt cauzate de nebunie;
7. Simptomele se manifestă la cea mai mare parte a oamenilor printr-o accelerare respiratorie voluntară, timp de două – trei minute;
8. Angoasa poate fi amplificată de unele gânduri catastrofice sau sub influența unor evenimente destabilizatoare.