Concurs Leul s-a prăbușit. Criza politică aruncă economia în aer

Moneda EURO a depășit ieri 4,6 lei. Cursul afișat de Banca Națională a României indică o valoare de 4,6009 lei pentru un euro, în timp ce un dolar american era tranzacționat cu 3,7999 lei.
Deprecierea leului, explicată în principal prin criza politică de la București, nu se vede doar în raport cu euro și dolarul. De la sfârșitul anului trecut și până în prezent, moneda națională este cea mai slabă în raport cu aproape toate valutele cotate de Banca Națională a României.
Singura valută care nu s-a apreciat în fața leului este dinarul sârbesc.
Dacă ne raportăm la cele 28 de valute cotate de BNR, aproape toate s-au întărit semnificativ în fața leului.
De exemplu, forintul maghiar a urcat cu peste 19%, iar lira turcească este mai puternică decât leul cu 16,5%. Mai sunt însă și alte valute care au avut performanțe notabile.
Zlotul polonez, una dintre monedele din regiune cu care este comparată, de obicei, evoluția leului, s-a apreciat cu 14,5%, de la sfârșitul anului trecut. Lista continuă cu lira sterlină, dolarul australian sau cel canadian, cu o creștere de 13,2% față de leu. Tot aproape de 13% este si avansul dolarului american.
În același timp, moneda europeană, cea care reprezintă referința pentru multe dintre prețurile și tarifele achitate în lei, dar și pentru 3,5 milioane de români cu credite în această valută, a câștigat 6% față de leu.
Ultima cotație pentru euro, un record al tuturor timpurilor, a fost de 4,58 lei, însă la casele de schimb se cumpără și cu 4 lei și 60 de bani.

Isărescu: "Nici exportatorii nu sunt fericiți"
Deprecierea leului nu va duce la creștere economică în România, întrucât lipsesc capacitățile excedentare de producție care să susțină o ofertă puternică, aprecia recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizând că Banca centrală a vândut în piață numai din valuta preschimbată de Ministerul Finanțelor.
"Dacă spui că depreciez cursul, îmi crește competitivitatea și duce la creșterea economică. Cursul poate fi o supapă doar pentru dezechilibre acumulate. Trebuie să ai capacități de producție excedentare. Sau investiții rapide, sau domenii, cum sunt cele din agricultură, unde 10% face diferența, poți să exporți. Nu văd această situație în România", a declarat Isărescu, potrivit Mediafax.
Pe de altă parte, șeful BNR afirmă că nici măcar exportatorii nu sunt foarte fericiți cu deprecierea monedei naționale, din cauză că au o structură vulnerabilă și reclamă mai degrabă stabilitate decât un curs volatil.
În completare, analistul Florin Câțu a explicat că mare parte dintre exportatori nu mai doresc deprecierea întrucât un grad relativ înalt din mărfurile exportate înglobează importuri, astfel că o creștere a cursului se resimte în costuri.
Isărescu este de acord că prin depreciere se oferă o șansă producătorilor autohtoni să recâștige piața internă prin "omorârea importurilor", dar și în acest caz este nevoie de investiții și creșterea capacităților de producție.