Marinarii români din flota norvegiană sunt împiedicați să-și achite asigurările sociale în țară

Flota norvegiană asigură un număr de 500 de locuri de muncă pentru navigatorii români. Ca urmare, circa 1.000 de ofițeri și nebrevetați beneficiază de un contract de îmbarcare pe an.
Pentru a proteja aceste locuri de muncă, Sindicatul Liber al Navigatorilor din România și Asociația Armatorilor Norvegieni au determinat autoritățile din cele două țări să semneze un acord. În baza lui, ar trebui să se aplice cel mai avantajos sistem de cotizare la asigurările sociale, respectiv cel din România.

Un acord profitabil
Documentul a fost parafat pe data de 12 noiembrie 2007, de Ministerul Muncii din Norvegia, pe de o parte, și de ministerele muncii și sănătății din țara noastră, pe de altă parte.
De pe urma acordului social are de câștigat toată lumea. Gheșeftul armatorilor norvegieni este că urmează să plătească mai puțin pentru asigurările sociale, deoarece cotizația din România este mai mică decât cea din Norvegia. Prin reducerea nivelului contribuțiilor sociale aferente salariilor, marinarii români rămân, în continuare, o categorie de forță de muncă interesantă pentru flota norvegiană. Altfel spus, cele 500 de locuri de muncă bine plătite, alocate României, de care beneficiază 1.000 de navigatori, se stabilizează.
Statul român profită cel mai mult. Fără să cheltuiască un leu, a rezolvat problema locurilor de muncă pentru 1.000 de oameni și a veniturilor pentru 1.000 de familii. Mai mult, marinarii aduc valuta acasă și contribuie la echilibrarea balanței de plăți. O bună parte din banii cheltuiți în țară intră la bugetul de stat și la bugetele adminis-trațiilor locale, sub formă de taxe și impozite. Nu în ultimul rând, ca urmare a acestui acord, bugetul asigurărilor sociale din România are posibilitatea să încaseze, pentru prima dată, contribuțiile celor 1.000 de navigatori.

Disprețul românesc
Conform înțelegerii, pentru punerea în practică a acestui mecanism aducător de avantaje, autoritățile române, respectiv Casa Națională de Pensii, se angajau să elibereze un certificat, la solicitarea armatorului norvegian. Tocmai aici s-au încurcat lucrurile și, din noiembrie 2007 până astăzi, acordul social bilateral a rămas literă moartă. De ce? Pentru că birocrația română a intrat în acțiune și l-a făcut de neaplicat.
Asociația Armatorilor Norvegieni a încercat să rezolve situația de criză. Ea s-a adresat în scris Ministerului Muncii din România, pe 21 decembrie 2007 și 20 februarie 2008. Norvegienii au cerut ca delegația lor să se întâlnească cu autoritățile române pentru clarificarea procedurilor practice de aplicare a acordului.
Ministerul Muncii din România a catadicsit să răspundă abia pe 2 iulie 2008 la scrisorile norvegienilor, printr-o adresă semnată de șefa directoratului pentru relații externe și organizații internaționale. În mesaj se face cunoscut că delegația norvegiană poate fi primită pentru discuții, de către Casa Națională de Pensii abia… în prima jumătate a lunii noiembrie 2008!
Atitudinea reprezentanților Ministerului Muncii din România este disprețuitoare și sfidătoare nu doar față de Asociația Armatorilor Norvegieni, ci și față de statul norvegian. În fapt, birocrații români boicotează aplicarea acordului bilateral dintre cele două țări. Mai mult, ei pun în pericol cele 500 de locuri de muncă și securitatea socială a 1.000 de familii de navigatori.