Mega-proiectele mega-europeanului Dancu

Candidatul PNG la Primăria Constanța, Cătălin Dancu, vrea ca toată lumea să știe că, deși profesia l-a mutat în capitală, acolo unde s-a consacrat ca avocat celebru, el rămâne constănțean. Născut la Constanța, în 28 noiembrie 1965, păstrează amintirea primei locuințe, de pe bulevardul Mamaia, fostul Lenin.

Cum ajungi avocat celebru și bogat
Cu mama învățătoare, iar tatăl ofițer telegrafist de marină, Dancu a avut o copilărie și o adolescență marcate de studiul viorii și pianului: "Am făcut vioară și pian timp de 12 ani, după care canto. Am început aici și am terminat la București, cu regretata Mihaela Runceanu, care mi-a fost profesoară. Am făcut un an de pian cu Alexandru Vilmani și apoi cu Ionel Tudor"
Cu toată înclinația spre arte și dorința de a urma acest drum, al Conservatorului, sfaturile practice ale mamei sale l-au orientat spre o mai pragmatică abordare a viitorului său: "pe vremea aceea, la Orchestra Națională din București se cânta cu mănușile în mâini. Era cam greu să cânți Rachmaninov sau Concertul pentru pian numărul 1 de Ceaikovski cu mănuși. Am ales Dreptul, asta a fost opțiunea mea, dar nu am intrat de prima dată."

"Tatăl meu a fost lichidat"
- În 1980 tatăl meu a murit, la 37 de ani, departe de țară, în urma unui infarct la Londra. Când l-au adus acasă, la noi erau mai mulți securiști și milițieni decât membri de familie, ca nu cumva să deschidem sicriul. Pe urmă am aflat că tatăl meu ceruse azil politic în Marea Britanie și că urma să ne ia pe mine și pe mama mea acolo. A fost lichidat, am aflat asta mult mai târziu, aveam doar 13 ani când a murit tatăl meu.

Față în față cu Elena Ceaușescu
-Am lucrat timp de patru ani și jumătate la Oficiul de Control Măsuri la RomControl, la Direcția Vamală, pentru că ne era foarte greu, mie și familiei mele. A trebuit să muncesc ca să întrețin toată familia, nu m-am dus la facultate o perioadă, a trebuit să asigur un echilibru. În 1988 am dat din nou și am intrat cu 8,37, ultima medie pe țară, eram cinci cu media asta. Trei au intrat, eu și cu o fată, paradoxal, nu.
Am făcut contestație și, culmea, mi s-a admis, am fost chemat la CC, în audiență la Nicolae Ceaușescu. La Comitetul Central erau alți trei "tovarăși", de la alte facultăți, printre care și fata lui Dinu Săraru, Ruxandra Săraru. A venit secretarul Curticeanu, secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist Român. A venit omul cu dosarul și ne-a spus că tovarășul Ceaușescu nu poate veni, pentru că era cu Yasser Arafat, dar că nu e nicio problemă, vine Elena Ceaușescu, în persoană.
- Nu pot să cred!
- Vorbesc foarte serios !! Eu eram ultimul în linie. Când a ajuns în dreptul meu, fără să mă întrebe nimic, a spus "Da-ți-i loc la fără frecvență". Eu am spus că nu vreau facultate la fără frecvență și că vreau să știu motivul pentru care nu sunt la zi, că nu am medie de fără frecvență. Luasem notă mai mare la filosofie, decât la economie politică și mi-au scăzut media. Am întrebat cine a decis asta, iar Elena Ceaușescu a răspuns : "Doctrina tovarășului Ceaușescu despre economia politică a fost definitorie în comparație cu filosofia". Și am spus că acest lucru nu s-a anunțat, că poate altfel aș fi învățat mai mult decât la filosofie. Moment în care ea a spus, o țin minte și acum : "N-am să-ți dau loc nici la FF, dacă se pune problema așa. Și știi ceva ? Am sentimentul că la anul tu o să intri fără nicio problemă". Mi-a respins contestația pentru că am refuzat locul la fără frecvență. M-am întors în port, pentru că nu aveam nicio șansă cu ea. Munceam 8 cu 16, în ture de zi și de noapte, cei din port mă știau drept "Cătălin, ăla cu cărțile". Nu mă interesa viața portului cu Kent, valută, whisky, șpăgi și așa mai departe.

Probleme de identitate
- Ați avut conflicte, chiar cu Vadim Tudor, legate de numele pe care îl purtați…
- Da, eu m-am născut cu numele de Dancu Cătălin Radu, așa a vrut mama mea, ca eu să port numele ei. Am certificat emis, am acte originale. Tatăl meu a fost oltean, din Dolj. A venit aici, în Dobrogea, să facă Institutul de Marină și așa s-au cunoscut. După vreo doi ani de zile, tatăl meu a dorit să-mi schime numele, după numele lui. Am făcut școala generală, liceul și armata cu numele de Curcă Cătălin Radu, iar la câțiva ani după ce tatăl meu a decedat, mama a vrut, asta a fost dorința ei de suflet, ca eu să revin la numele de Dancu. La dorința mamei mele, am refăcut toate actele și m-am numit din nou Dancu.
La un moment dat, m-am remarcat foarte bine ca avocat de presă, am fost avocat în peste 400 de procese cu ziariști care erau trimiși în judecată pentru insultă și calomnie de către vajnica echipă politică a lui Ion Iliescu, pentru că PSD-ul înțelegea să închidă gura presei prin dosare politice pentru insultă și calomnie. Și tot ce era presă la vremea aceea împotriva PSD erau chemați în judecată. Era o adevărată vânătoare de ziariști! Am câștigat toate aceste procese și au fost foarte grele. Și în toate aceste procese, într-un sistem politruc cu presiuni de la servicii secrete Corneliu Vadim Tudor a fost foarte vehement. Dar când a văzut el că pierde procesele pe bandă m-a atacat în "România Mare" și a spus "Curcă Cătălin Radu, căci așa îl chema pe actualul avocat, fost judecător la Constanța, lua mită și făcea trafic de influență". M-a făcut "albie de porci" în "România Mare", că aș fi avut dosare penale, că mi-aș fi schimbat numele ca să fug de brațul legii, iar pentru asta m-am ascuns tocmai în Baroul București. Spunea că trebuie să știe toată țara că "Dancu, prost ca tancul" este cel care și-a schimbat numele ca să nu se afle câte sute de mii de euro am furat eu ca judecător. I-am dat drept la replică, iar după ce l-a publicat, a scris că "acest escroc, mincinos, animal ordinar care-i apără pe Patriciu, pe Sorin Roșca Stănescu", aici fiind vorba de mine, "este protejat de Paula Georgescu, mătușa lui, șefa Secției Civile a Curții de Apel Constanța care a intervenit și i-a transformat dosarele penale în dosare civile"…
O întreagă nebunie. L-am dat în judecată și l-am pus să plătească un leu daune morale și să publice hotărârea de condamnare în trei ziare naționale, cu daune, interese până când o va face. A pierdut procesul irevocabil, am adus în fața curții dovada că mă numesc Dancu, actele de la școală și instanța l-a obligat pe Vadim să publice hotărârea, dar n-a făcut-o. Și culmea, văzând ascensiunea publică pe care am avut-o și în procese cu presa și în cele economice, i-a cerut mamei mele iertare, scriindu-i pe o carte că își cere mii de scuze pentru tot ceea ce a vorbit și a scris urât despre mine, că eu merit să devin ambasadorul României la Washington. "Cu toată considerația și speranța iertării, Corneliu Vadim Tudor", așa a semnat. Mama mea are și acum cartea, în vitrină. Apoi a fost invitat la emisiunea "Nașu" a lui Radu Moraru în cadrul căreia și-a cerut scuze public pentru afirmațiile neadevărate la adresa mea. A spus că a fost prost informat și că speră să îl iert. Mama mea a spus OK și atât. Vizavi de speculații și de bârfă, ăsta este un capitol încheiat.
"Micile amănunte fac marile detalii"
- Care-i secretul, cheia succesului dumneavoastră?
- Dacă am ajuns unul dintre primii zece avocați ai României, lucru confirmat de profesori, judecători, presă, pentru rezultate, pentru brand, seriozitate și pragmatism este pentru că am urmărit întotdeauna totul în detaliu. Pentru mine maxima "Micile amănunte fac marile detalii" a reprezentat o chestiune de fundament în ceea ce a însemnat analiza unui dosar. Nu am preluat niciodată un dosar până când nu am verificat în detaliu tot ce se putea verifica. În momentul în care am avut rețineri mi-am cântărit foarte decent șansele. Nu-mi plac aventurile.
- Cât costă serviciile pe care le prestați?
- Nu am spus că sunt un avocat ieftin, aș fi ipocrit. Sunt un avocat scump.
- Care este cea mai mare sumă câștigată?
- Cea mai mare sumă pe care am câștigat-o pentru consultanță a fost de la Petrom: 32 de miliarde și cinci sute de milioane. Ca avocat, cel mai mult am câștigat 150.000 de mii de euro într-un proces. Am avut multe procese din acestea. Sub zece mii de euro nici nu am intrat în proces. Dar sunt și aproximativ o sută de procese în care am intrat gratis. Am avut și procese foarte grele, cu adversari foarte puternici și nu luam nici un ban. Era dorința mea de a mă verifica, cât de bun și de pregătit sunt. Veneau și oameni bătrâni, de 70, 80 de ani, pe care nu-i vroia nimeni. De câte ori venea un amărât la mine îl primeam. Unde e vorba de o problemă socială mie mi se pare o crimă să mai ceri și bani.
- Cum ați ajuns în legătură cu Gigi Becali?
- În casa lui Sechelariu l-am cunoscut pe George Becali. Pe el l-a impresionat faptul că eu am fost avocatul Bisericii Ortodoxe Române și m-a vrut în echipa lui.
- Dumneavoastră păreți un om fin, intelectual, înclinat spre artă, cum vă împăcați cu manierele lui Becali și cu problemele lui de imagine?
- Ceea ce îmi place la el este faptul că e parolist. Este un tip credincios și un familist convins. Și eu sunt un familist, divorțul nu a însemnat stoparea relației dintre mine și fosta mea soție. Am păstrat relațiile pentru că aspectele care țin de un sentiment anume nu pot înlătura responsabilitățile față de copil. Respectul față de fosta mea soție, față de familie este maxim. Am și cu ea și cu Vlăduț, fiul meu, o relație foarte bună.
Lui Becali i-a fost teamă să nu-l refuz pentru că eu sunt un om bogat și el știa asta. Mie nu mi-a trebuit ceva financiar. Am acceptat pentru că pe mine mă leagă de el chestiuni lumești. Nimeni nu face ceea ce face Gigi Becali pentru biserică. Dacă ești corect și fair play cu Becali ești cu el până la moarte. O dată dacă ai călcat pe bec sau l-ai mințit s-a terminat. Cu ce m-au ajutat elitiștii politici care atunci când am avut nevoie mi-au trântit ușa în nas? Când i-am bătut la ușă, Becali a ajutat cu două milioane de euro peste 60 de familii cu situații grave care mureau.
Eu nu sunt ipocrit. Niciodată nu am să spun astăzi ceva pentru ca mâine să fac altceva. Pedeapsa vine mai devreme sau mai târziu, Dumnezeu ți-o dă când nu te aștepți. Eu nu am câștigat de la Becali decât faptul că tot ceea ce i-am cerut pentru a ajuta, atunci când a fost nevoie, în interesul bisericii, mi-a dat fericit. Când Daniel a devenit patriarh, Becali fost prezent în 30 de minute cu cea mai mare donație personală. A dat două milioane de euro pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Asta spune totul despre el.

- De ce vreți să deveniți primarul Constanței?
- Am ajuns la un nivel de pregătire profesională, la 42 de ani, prin care nu mi-am compromis niciodată numele, valoarea, familia, echipa. La 30 de ani pledam la New York pentru Guvernul Român. Eu sunt un om extrem de dinamic, nu vreau să intervină rutina, nu-mi place. Vin acasă. Eu am tot, nu mai am nevoie de nimic, mă întorc acasă, în orașul meu în care mi-am petrecut copilăria și unde am atâția prieteni. Dacă pot, prin pregătirea mea și relațiile mele, prin tot ce am acumulat în 42 de ani ca experiență să ajut Constanța și pe constănțeni, vreau ca numele Cătălin Dancu să nu rămână doar pe panoplia de la liceul la care am terminat primul. Vreau și eu după patru ani de mandat Dancu să se spună că mi se datorează ceva, vreau ca numele meu să rămână de bun augur în Constanța. De bani nu mai am nevoie, am suficient, m-ar bate Dumnezeu. Am vorbit și cu familia mea și decizia de a candida a fost una comună. Chiar Becali m-a rugat și în urma consultării cu colegii de la PNG Constanța, să accept candidatura la primărie.

- Cum îi vedeți pe contracandidații dumneavoastră?
- Mitul Mazăre este o himeră. Oamenii trebuie să iasă din valurile de vis și povești în lumea reală. Trebuie să vadă că și Mazăre este normal, este om, deci supus greșelii, ca și mine, ca și oricine. Nu am plecat de la temerea că este invincibil, dimpotrivă, nu-mi e frică de Mazăre, pe lumea asta nu îmi e frică decât de Dumnezeu.

Mazăre este persona non grata în Uniunea Europeană
Părerea mea este că Mazăre face o mare greșeală pentru că rămâne lider în PSD. Asta îl trage în jos și nu în sus pentru că duce după el tot ce poate fi mai rău din guvernarea pesedistă. Lumea nu poate uita că PSD-ul a avut atât de multe derapaje economice, financiar-bancare, de imagine, încât nu puteam disocia imaginea partidului de Mazăre. Mazăre nu a primit de la Mitrea toate pomenile guvernamentale în van, acestea au răsplătit eforturile unor tovarăși din jurul lui Mazăre, mari oameni de afaceri pe bani bugetari, cei mai mari șmecheri care și-au făcut banii de la buget prin companii favorizate chiar de Mazăre, deștept gestionate, trebuie să recunosc, dar al doilea mandat al său nu este nici pe departe atât de strălucitor și de bogat în cifre față de primul mandat, când el a avut susținerea financiară pentru că PSD-ul era la guvernare. Ce înseamnă asta? Înseamnă ca Mazăre este un obstacol…
Mazăre spune acum că este o victimă politică a lui Băsescu. Așa este. Și ce? Crede că o calmare a luptei sale politice cu Băsescu este suficientă și necesară pentru ca toți constănțenii să o suporte prin lipsa de investiții, prin lipsa de locuri de muncă, prin menținerea tineretul constănțean aici, pentru că nu pot pleca din lipsă de opțiuni? Până unde o să meargă această scuză a blocajului politic pe care Mazăre îl tot clamează?
Eu și cei de genul meu nu suntem nici compromiși, nu avem nici dosare penale, nu ne batem cu DNA-ul, nu am, deci, ce să justific din punctul acesta de vedere. Sunt un om curat, echilibrat și, de aceea, eu pot fi credibil în relațiile cu instituțiile europene pentru a primi fonduri ca administrator, în contextul în care știu că legea îmi permite acest lucru.
Mazăre ascunde constănțenilor faptul că el nu poate accesa fonduri europene, pentru că este persona non grata. Ori, ca primar, proiectele inițiate nu au nicio legătură cu bugetul, pentru că el este unul mic. Dar nimeni nu-l întreabă "Dar de ce e mic, măi băiatule?". 
El nu spune, pentru că nici nu cunoaște, faptul că, la ora actuală, avem cel puțin patru instrumente prin care putem să accesăm fonduri europene pentru proiecte locale. Nu are acces, de aia nu spune.

"De ce n-ai făcut, în opt ani, măcar o casă?"
Proiectul locuințelor: De ce, d-le Mazăre, discuți despre proiectul locuințelor pentru tineri în 2008? Nu puteai să discuți în 2003, 2005, 2007? Ai avut opt ani. N-ai făcut o casă. Nimeni nu-l întreabă retroactiv de ce nu a făcut în opt ani o casă. De ce propune acum?
În ziua în care mi-am lansat candidatura am spus că nu va exista nici umbră de DNA în primăria Constanța. Aștept acum niște informații de la Curtea de Conturi, niște rezultate "strălucitoare" pe care o să le dăm publicității, pentru că presa trebuie să-l judece și să-l critice pe Mazăre pe baza documentelor curții care reprezintă autoritatea supremă. Voi primi rapoartele Curții de Conturi pe 2005 și 2006 și mi s-a și confirmat că sunt mari probleme. Mai așteptăm o lună și, dacă vedem că o lălăie, atunci vom interveni ca autoritate supremă și vom lua măsurile care se impun pentru că, nu-i așa, apropos de transparență, dacă era băiat onest, ar fi spus "Măi cetățeni, uitați rapoartele Curții de Conturi, aceasta este oglinda activității mele". Sunt probleme. Nu voi face niciun comentariu asupra fondului controlului până când Curtea nu-l va semna, astfel încât, după aceea, să comentăm împreună. Dar eu cred că el o va ține "langa", în speranța ca raportul să nu se încheie până în pragul alegerilor.

"A aruncat maculatură la fraieri!"
Proiectele guvernamentale sunt finanțate prin firescul legii. Toată lumea are impresia că banii de la București sosesc numai datorită sforțărilor de mușchi ale lui Mazăre. Nu, doamnelor și domnilor. Bugetul național se transmite, prin pârghii ale legii, către autoritățile locale. Ce mare aport ai tu, Mazăre, ca primar? Niciunul. Asta trebuie spus în primul rând.
Cine a citit Agenda 21 a municipalității a văzut că Primăria Constanța a pus pe hârtie în 2006 o serie de proiecte. Nu s-a făcut nimic din ele. Sub semnătura lui Mazăre a apărut Agenda 21, ca proiecte europene și proiecte pentru constănțeni. A mințit atunci cu brio, a aruncat hârtie și maculatură la fraieri. Nu s-a pus piatra de temelie a niciunui proiect. De ce nu răspunde pentru nerealizările lui? Când am discutat de proiecte am spus așa: parcul industrial pe care l-a avut în agendă  ö–$%ö– nu s-a făcut nimic. Pe acesta nu l-a făcut pentru că parcul este, prin codul fiscal, scutit de taxe. O atracție de investiții care cred că pe el nu-l interesa, pentru că nu-i ieșea nimic.
- Vorbiți-ne despre proiectele dumneavoastră, lăsați-l pe Mazăre!
- Asta vreau să vă spun. Parcurile industriale din Arad și Cluj sunt puternice și eficiente, aducând primăriilor sume enorme. La Constanța nu este așa. Parcul industrial pe care îl va realiza PNG-ul cu mine, Cătălin Dancu, vine pe un proiect în colaborare cu Haifa, oraș port din Israel. Primarul orașului Haifa va veni în Constanța la invitația mea, cu o delegație israeliană pentru a prezenta proiectul. Haifa este port, ca și Constanța. Îl cunosc foarte bine, el va veni aici cu o delegație de specialiști pentru a implementa proiectul parcului industrial. În cadrul proiectului tinerii vor lucra și se vor specializa. Cu această ocazie vor fi create și locuințe sociale, cei care vor lucra aici vor avea casele asigurate.
- Un proiect social, așadar…
- În toată Uniunea Europeană, marii investitori, indiferent de aria de care vorbim, derulează un proiect social în sprijinul comunității. Îi voi condiționa astfel încât, odată cu asta voi realiza și o investiție de interes public. Mă voi consulta cu aleșii locali și vom decide care investiție de interes public este prioritară: o grădiniță, o școală, un parc cu locuri de joacă pentru copii. Nu am văzut la actuala administrație nicio mare investiție care să fie dublată de realizarea unui obiectiv de interes social. Eu asta vreau să fac. Eu sunt chemat să gestionez bugetul fără presiuni asupra cetățenilor mei.
Pentru a aduce investitori privați trebuie să dau dovadă de transparență și deschidere, nu cum fug toți de pe-aici. Nu vorbesc despre investitori privați în sensul comun, ci despre mari investitori privați.
- Cum veți aborda valențele turistice ale orașului?
- Constanța este un important oraș turistic. Mazăre nu gestionează obiectivele turistice pe care le are. Face, din interese de clan, investiții prin Mamaia care, recunosc, marchează o schimbare de atitudine și de stil, dar nu e nici pe departe ceea ce tot el a spus că a văzut prin țări europene.

Acvariu ca la Valencia
Mai există un tip de parteneriat pe care el nici nu-l visează. Parteneriatul privat primărie-primărie, însă nu doar la nivel formal. Proiectul pe care vreau să-l realizez este unul în parteneriat cu primăria Valencia și anume, vreau să fac în colaborare cu spaniolii unul dintre cele mai mari acvarii din Europa, pe următorul schimb: voi merge la Comisia Europeană și împreună cu primarul Valenciei fac lobby pentru un proiect comun. Cerem finanțare nerambursabilă pentru realizarea unui acvariu de dimensiuni mari, similar celui din Valencia, pe proiect spaniol pe care nu mai trebuie să-l cumpăr, un fel de proiect în oglindă, îl aduc acasă. Eu, ca primărie, pun la dispoziție terenul, angajez oameni, deci dau de muncă, o parte din fonduri mi le dă Uniunea Europeană pe proiectul comun, fonduri nerambursabile pentru ecologie, protecție marină și promovare ecologică, iar spaniolii vin cu diferența.
Realizez proiectul, fac investiția, dar nu mă opresc aici. Conectez acvariul cu Institutul de Marină Biologică Constanța, prin laboratoare de studiu pentru școli și realizez o clădire anexă în care generația copiilor noștri să vină să vadă, într-o fascinație reală, ceea ce înseamnă viața marină. Voi da atunci două valori: una turistică, pentru că acvariul va fi vizitat de milioane de oameni și astfel va fi acoperită o parte din suma pe care urmează să o rambursez primăriei Valencia, stabilind prin acord sumele și perioada, repet, asta fără a afecta bugetul local și apoi îmi pregătesc generațiile viitoare într-un sistem de educație ecologică.
- Este surprinzător că veniți cu proiecte concrete, nu ne așteptam
- Eu le spun tuturor contracandidaților mei ca, atunci când deschid gura, să justifice trei lucruri: cadrul legislativ, care este baza, sursa financiară și resursa umană. Dacă nu vi le arată, dați-i afară. Să își ia valiza și să dispară, că oamenii sunt sătui de minciuni și de politrucisme.
Eu, mâine, dacă ies primar, sunt în avion, m-am dus acolo, peste ei (n.r.- Valencia). N-am venit la Constanța să mă bucur cu o cafea și să mă uit cum se pun palmierii. Or fi buni și ăia, eu nu spun că nu, unora le plac. Eu vreau să fac investiții care să aducă orașului bani, dar care să nu afecteze viața omului de rând în legătură cu suportabilitatea taxelor.
-Mai aveți și alte planuri de acest gen?
- În ceea ce privește proiectele sociale, mă voi întâlni la București cu Ambasadorul Norvegiei. Norvegia are un acord separat cu România și Bulgaria care reglementează susținerea financiară, nerambursabil, a unor proiecte locale și generale din partea Guvernului Norvegiei.

Azil de bătrâni cu două mii de locuri
Vă asigur că urmează să primesc un proiect social în privința protecției sociale a bătrânilor și vreau să construiesc la Constanța, pe finanțare norvegiană, unul dintre cele mai moderne aziluri de bătrâni, pentru persoanele care sunt singure, pentru cele care au copii care însă nu au forța financiară să-i ajute.
Azilul va cuprinde două mii de locuri, cu toate dotările medicale, de cantină, de divertisment și va fi construit acolo unde, de fapt, îi e locul, și anume pe pământurile Bisericii Ortodoxe Române, prin punerea la dispoziție a unui teren de către biserică pentru că, la finalizare, proiectul de asistență socială va fi mixt: medici și cadre medicale români cu măicuțe, respectând tradiția interbelică.
Socializarea, d-le Mazăre, nu se face cu ceaiuri și cafea în chioșculețe! Asta este o falsă socializare, una primitivă. Socializarea trebuie făcută pentru o Românie și o Constanța a anului 2008, cu proiecte europene moderne în care bătrânii trebuie respectați. Eu gândesc megaeuropean și nu mă opresc la limitele politrucului. Eu nu am în spate un partid ca PSD- ul, dar nici PSD- ul nu are un candidat ca Dancu. Mazăre nu are nicio motivație pentru că nu are realizate deja aceste proiecte, decât faptul că este persona non grata.
Vreți un primar care să vină să vă arate bugetul și să plângă toată ziua ca un copil mic? Ai probleme politice? Plângi, băiatule! Du-te și plângi în parc la Grivei. Dă-te la o parte dacă ești incapabil să ieși dintr-o criză de atitudine și de mentalitate!
Eu nu-i văd nici pe Onaca sau pe Manea în stare să pledeze cauza Constanței pentru accesarea fondurilor de dezvoltare europeană regională în fața președintelui Comisiei, când stă ăla cu toți specialiștii lângă el.
Eu sunt un profesionist, am rezultate extraordinare, sunt mândru de asta, nu oricine se poate mândri cu pedigree-ul ăsta. Dl. Onaca, în calitate de parlamentar, din câte inițiative a avut, îmi arată și mie unde apar proiectele pentru Constanța? Ați văzut un proiect de parlamentar al lui Onaca? Are tupeul să vină să spună că este legitim pentru a fi ales, când el avea resursele și pârghiile politice în parlament?
Manea, maică, tăticule, tu ce cauți aici? Măi băiatule, tu știi că dacă te învârt și te opresc la un moment dat o să spui că ești în alt oraș? Cum poți tu să ai legitimitatea, ca fost consilier județean, când știu că nu ai avut nicio reacție publică în tot ce s-a întâmplat, să te trezești acum să începi să vorbești, pus ca zăngănitul de arme, de alții, de ăla, de ăla, de ăla? Păi cum să fii credibil, măi, omule, când tu, consilier județean, puteai să iei atitudine căcălău, Măria ta? Nu trebuia să facă ceva, dar măcar un vot împotrivă, o reacție de presă! Ce a făcut Manea în Consiliul Județean în privința multor chestiuni ce-au ținut de Mazăre? Pace ție!
- Nu abordați temele favorite ale campaniei electorale – parcuri, maidanezi etc.
- Eu îi las pe ei să rămână la nivelul de trotuar, de câini vagabonzi și așa mai departe, care fac parte din viața constănțeană, numai că, încă o dată spun, astea sunt lucruri mărunte, care pot fi gestionate prin bugetul pe care îl ai, sunt chestiuni care nu ar trebui să capete valențe imperiale într-o campanie pentru un oraș așa cum este Constanța, pentru că ele pot fi soluționate. Acestea nu sunt laude electorale: că, vai de mine, omor mâine câinii sau că mâine asfaltez trotuarele. Mare lucru! Ce să-ți spun, e și greu!

Responsabilitatea bunicilor este orașul pe care îl oferă nepoților
Eu vorbesc de responsabilitatea mea pentru proiecte care țin de structura și de zona orașului, protecție socială prin investiții pentru tineri ș.a.m.d.. Astea sunt cancan-uri politice: că nu e șoseaua de coastă făcută, că nu a trecut metroul pe deasupra și tramvaiul pe dedesubt… Vreau să fac astfel încât, ca mentalitate și stil de viață, să-i determin pe acei bunici care se gândesc la pui și cafeluțe în chioșcuri să aibă în vedere faptul că responsabilitatea lor primordială sunt nepoții, care au dreptul să rămână acasă și să nu fugă de aici. Asta trebuie să fie principala lor grijă, în momentul în care se culcă, să se gândească la chestia asta. Și dacă vor gândi responsabil, cu siguranță vor vota un primar responsabil.
N-aș putea să gândesc că nu pot să ofer băiețelului meu șansa de a locui într-un oraș care să fie la fel de frumos și de accesibil cum sunt Barcelona sau Valencia, fiindcă noi fugim acolo, când am putea să construim aici.