Proba orală de limba și literatura română - între fabulație și aberație

Acum înțelegem cu-adevărat de ce s-au "răsculat" atâtea instituții, în frunte
cu Academia Română, împotriva subiectelor de la proba orală de limba și literatura română. Din cele 100 de bilete afișate pe site-ul oficial al Ministerului Educației, nici un sfert nu răspund evaluării a patru ani petrecuți pe băncile liceului, la orele de română.

Ieri, preț de câteva minute, am asistat la examinarea a trei absolvenți de liceu care au susținut proba orală la limba și literatura română la Liceul Teoretic "Ovidius". Examinați de subcomisia nr. 4, formată din prof. Carmen Kaminschi, Liceul Teoretic "Decebal", și prof. Lu-minița Stroe, Colegiul Național "Mircea cel Bătrân", cei trei liceeni s-au străduit să demonstreze oarece calități de oratori, principala cerință a acestei probe-experiment. De altfel, profesoarele care examinau și care au declarat că această probă este una colocvială, ne-au spus că, exceptând un elev care a avut ghinionul biletului 13 (fatidicul 13!), un text semnat de Romul Munteanu – "Iluminismul" și pentru care a obținut nota 8, în rest, toți ceilalți elevi au obținut numai 9 și 10.

Povești despre comunism
Alexandru Jercan, absolvent al clasei a XII-a la Liceul "Ovidius", a avut bafta biletului nr. 72, semnat Simona Popescu - "All That Nostalgia", din care vă redăm primul paragraf: "Comunismul nu e doar o ideologie, este o lume. Ea nu poate fi nici pur și simplu demonizată, nici pur și simplu uitată. [...] În fond, privit ca o epocă încheiată, închisă definitiv, comunismul poate avea farmecul lui: un sclavagism "suprarealist" – cu sclavi făcând cozi la cinemateci, la cărți (cumpărate "la pachet", bune și proaste laolaltă), cu familii puternice, unite, care păstrau vechi tradiții și în care bătrânii făceau cozi de ore în șir (pensionari fiind) ca să "prindă" ceva hrană pentru trib, în care cultul prieteniei crea forme de agregare socială voluptuoasă - o nemărginită fericire intelectuală (și afectivă) dată de discuții nesfârșite în jurul ceștilor cu ceai. Era o epocă în care timpul curgea altfel, în volute care dădeau lumii o nesfârșită, superbă, uneori, melancolie…".
După o oarecare analizare a textului, Alexandru a relatat comisiei cum îi povesteau părinții lui că verișorul stătea la coadă de noaptea sau că bunicul asculta "Europa Liberă". Și a mărturisit sincer că prea multe el nu poate vorbi despre acea perioadă pe care n-a cunoscut-o decât din poveștile celor mai în vârstă. Ce legătură are acest subiect cu limba și literatura română probabil doar MEC-ul poate să ne… închidă gura. Concluzia lui: "Faptul că am fost oprimați ne-a forțat să gândim liber!".
Nici biletul nr. 69 extras de colegul lui Alexandru, pe nume Cosmin Ivan, și anume "Gherla", de Paul Goma, n-a pus probleme prea mari, liceanul amintind de o discuție de-a lui personală cu un deținut care a rămas marcat psihic de experiențele dure la care a fost supus.
În concluzie, am asistat la dialoguri libere între profesorul examinator și licean, în urma cărora ultimul pleacă fericit că a scăpat doar cu-atât.
Tot despre comunism a avut parte și Raluca Chelaru, clasa a XII-a, Liceul Teoretic "George Călinescu", care a extras biletul 65 - Paul Cernat – "O lume dispărută. Prețul succesului". "Despre elevii din timpul comunismului. Mi s-a părut simplu pentru că era un text descriptiv și trebuia să-mi spun părerea. În opinia mea, la vremea respectivă trebuia să faci sacrificii ca să reușești să intri la un liceu".
De cealaltă parte, un părinte, întâmplător și cadru didactic, ne-a declarat că subiectele de anul acesta de la proba orală de limba română atacă problema comunicării. "Ca urmare, ele nu pot fi considerate dificile atâta timp cât candidatul este pus în situația de a analiza la prima vedere acel text. Nu mi-am meditat copilul pentru că în patru ani de școală a acumulat destul limbaj ca să poată comunica. Cerințele sunt foarte clar formulate, ca și ideea din text, cui se adresează mesajul".
Cât de elocventă este nota obținută de liceeni la această probă-experiment vom putea observa odată cu afișarea notelor la proba scrisă. De parcă și-acolo nu se pot face… presupuneri.

În precizările metodologice la proba de limbă și literatură română se specifică: "Ceea ce interesează evaluarea prin examenul oral este competența de exprimare orală într-o situație de comunicare specifică, precis determinată, astfel încât să se elimine, pe cât este posibil, subiectivismul notării, prin descurajarea unor tendințe negative: examinarea parțială a cerințelor, arbitrariul în relația examinator-examinat, manipularea, directă sau indirectă, a informațiilor oferite de text sau de răspunsul candidatului etc."