Profesorii constănțeni sunt sceptici vizavi de măririle salariale

Președintele Traian Băsescu a anunțat, ieri, că a promulgat legea de mărire cu 50% a salariilor din educație, de la 1 octombrie, afirmând că aceasta respectă criteriile de constituționalitate și consideră oportună promulgarea ei.

Nostalgie după Miclea
Băsescu a spus că prin promulgarea legii de creștere a salariilor profesorilor concomitent cu semnarea de către liderii principalelor sindicate din educație a Strategiei Miclea s-au creat premisele unui pact "salarii contra reformă și performanță". Strategia amintită propune, printre altele, reforma curriculumului, evaluarea competențelor, și nu a informațiilor memorate, și alocarea de către Guvern a 500 de euro pentru fiecare nou-născut, din 2010, pentru educație permanentă.
Președintele a declarat, ieri, că regretă faptul că Mircea Miclea nu a rezistat mai mult în funcția de ministru al învățământului, "pentru că, în mod cert, eram mai departe cu reforma din educație".

"Nu pot crede în această mărire încă"
Cine nu și-ar dori să aibă un salariu mai mare cu 50 la sută dintr-o dată sau chiar și eșalonat? Privită de marea majoritate a populației, deci și de către cei din afara sistemului de învățământ, ca o mare… pomană dinaintea alegerilor, legea care a creat atâta vâlvă va genera, cu certitudine, proteste din partea altor categorii de bugetari.
Totuși, am realizat, ieri, un scurt sondaj, la cald, în rândul câtorva profesori constănțeni, care s-au dovedit destul de neîncrezători într-o promisiune devenită lege.
Anamaria Ciubotaru, director Colegiul Național Pedagogic "Constantin Brătescu": "Încă nu pot crede în această mărire decât în momentul în care va fi ceva real. Și o spun cu această undă de scepticism pentru că am trăit, recent, experiența învățământului de peste hotare, respectiv a celui suedez. Salariul unui profesor debutant era 3.000 de euro, iar al unui director de școală cu 240 de elevi de 8.000 de euro. Și am avut ocazia să văd ce nivel de învățământ au ei, comparativ cu noi. Sunt sceptică în ce privește această mărire".

"Sunt sceptică în privința fondurilor"
Alina Diana Codreanu, director adjunct Liceul Teoretic "George Călinescu": "Am ajunge astfel la un nivel acceptabil de salarizare. Dar sunt sceptică în ce privește aplicarea acestei măriri anul aceste ținând cont de bugete.
Am spus de la început, de când s-a votat legea în Parlament, că atunci când bugetul se aprobă pe anumite coordonate de venituri și cheltuieli acești 50 la sută nu-i văd venind decât din decembrie. Pentru că banii pentru salarizarea pe anul acesta sunt alocați încă de la început și nu văd de unde ar putea să răsară dintr-odată. Cât privește banii luați de la investiții pentru salarii, de data aceasta nu profesorul, ci directorul spune că n-ar fi de acord. Sigur, ar fi culmea să afirm că nu vreau salariu mai mare, dar să se renunțe la investițiile începute de dragul măririlor noastre m-ar face să mă simt jenată în fața copiilor."

"Nu vă uitați la mărire, ci raportați-o la costuri!"
Alexandru Bujeniță, profesor la Liceul Teoretic "Cotovu" Hârșova: "Ca să vedeți unde se aflau salariile cadrelor didactice, vă dau exemplul soției mele, care este educatoare și care are grijă de o grupă de 29 de copii, pentru care primește, după 30 de ani vechime, 1.200 lei.
În calitate de participant la mitingul de la București, dar și din discuțiile cu colegii mei, vă rog să nu vă uitați atât la mărire cât să aveți în vedere inflația și costurile vieții noastre. Vorbeam cu cei tineri și îi întrebam dacă ar ac-cepta să predea pentru 200 de euro și mi-au spus că n-au de ales. Aceasta este problema învăță-mântului românesc: cei care vin acum sunt cel mai prost plătiți. Pe de altă parte, tot la fel de ade-vărat este că nu toți cei care ajung în învățământ au și chemare. Sunt unii care prin comportament și lipsă de competență ne fac de rușine. Performanța în învăță-mânt, însă, fără creșterea calității actului didactic nu suplinește această creștere salarială".

Gheorghe Gavrilă, directorul Grupului Școlar de Telecomunicații, a aflat de la redactorii "Cuget Liber" de această mărire și ne-a declarat că "e un lucru normal și consider că toți bugetarii ar trebui să primească salarii pe măsura muncii depuse, de calitatea pe care o pretindem la standarde europene".

"Nu cred că vom avea în mod direct 50% majorare!"
Vasile Nicoară, director Colegiul Național "Mircea cel Bătrân": "Vă dați seama că ne bucurăm cu toții de această veste. Din păcate, în România nu legile determină lucrurile, ci metodologiile de aplicare a lor. Eu cred în această mărire, pentru că a fost aprobată de cele mai înalte instanțe din stat, dar nu cred că voi avea în mod direct 50% majorare".

Strategia de modernizare a educației
Obiectivele propuse prin stra-tegie sunt: situarea performanțelor elevilor români la testele inter-naționale (PISA, PIRLS, TIMSS) în topul primelor 10 țări ale lumii, plasarea a cel puțin trei universități românești în topul primelor 500 de universități din lume, creșterea de cinci ori a producției științifice și triplarea indicelui global de inovare, pentru a atinge media actuală a UE, reducerea ratei de părăsire prematură a sistemului de educație sub 5%, care în pre-zent este de 23,6%, eliminarea diferențelor esențiale dintre învățământul rural și cel urban, dintre oportunitățile "de învățare" oferite grupurilor minoritare și cele oferite majorității.
Alte obiective sunt transfor-marea educației permanente
într-o practică socială curentă la nivelul fiecărei instituții, publice sau private, creșterea până la 20% a ratei de participare a adulților la educația permanentă, "transformarea corpului didactic într-o elită profesională a națiunii", centrarea școlii pe nevoile beneficiarului, alocarea a cel puțin 7% din PIB pentru educație și cercetare și condiționarea cuantumului resurselor alocate unităților din sistem de rezultatele efectiv obținute.