România intră în Schengen cu 16 aeroporturi și 4 porturi maritime și poate emite vize de scurtă durată

767
1

Articole de la același autor

Între 30 și 31 martie, România intră în spațiul Schengen, maritim și aerian, anunță reprezentanții MAI prezenți în Aeroportul Otopeni pentru exemplificarea procedurii care va fi aplicată din noaptea de sâmbătă spre duminică. Aceștia au mers pe un traseu pe care ar trebui să-l parcurgă un cetățean la intrarea și ieșirea dintr-o țară aflată în spațiul Schengen. Măsurile sunt valabile în toate cele 16 aeroporturi din țară, cât și în cele 4 porturi maritime.


Începând cu noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 00.00, aproape 16 000 de dispozitive EDAC vor verifica documentele celor care tranzitează spațiul Schengen, unde, de duminică, se va afla și România. Astfel, persoanele care vor călători înspre și dinspre o țară aflată în spațiul Schengen vor fi absolvite de efectuarea controalelor vamale. Lucru care este valabil și pentru aceia care călătoresc alături de copii minori. Însă, persoanele respective trebuie să aibă asupra lor documentele care se cereau și până acum la trecerea frontierei.


“Persoanele care intră în terminal, după ce parcurg procedura de control la securitate, activitate care nu se derulează decât de structurile Ministerului Afacerilor Interne, și care este curentă în toate aeroporturile din spațiul Schengen, persoanele respective nu vor fi supuse controlului la frontieră așa cum este astăzi, spune secretarul de stat în MAI”, Bogdan Despescu, preluat de gandul.ro


Începând cu 31 martie, România va putea să emită vize Schengen de scurtă durată, pentru cei care doresc să vină exclusiv în România. De asemenea, persoanele care au viză de ședere în România, de lungă durată, și un permis de ședere, vor putea să călătorească oriunde în spațiul Schengen 90 de zile din 180 de zile. Cei care au obținut o viză direct pentru România vor putea să vină pe oriunde în țară, din spațiul Schengen, a completat secretar de stat MAI Mihai Necula.


Situația se menține și în cazul persoanelor însoțite de minori, care trebuie să justifice deplasarea ca fiind una legală. Se va aplica măsura verificărilor spontane și inopinate, dacă există o suspiciune a lucrătorilor vamali că există riscul unei infracțiuni, atât în parcări cât și la intrarea în terminal sau în alt loc. Potrivit datelor celor din MAI, în cursul anului trecut, din cei aproape 500 000 de minori români care s-au prezentat la controlul de frontieră pentru a ieși din țară, în toate aeroporturile din țară, 2500 dintre aceștia au fost opriți să iasă din țară. unii dintre ei aveau chiar și acte false, a mai spus Bogdan Despescu.




Comentează știrea

Karner
30 martie

Principalele momente spre aderarea României la Schengen Februarie 2000 - Începe procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană; Noiembrie 2001 - Guvernul României transmite Conferinței pentru Aderare România - Uniunea Europeană, Documentul de Poziție pe Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne, care are ca anexa Planul de Acțiune Schengen. Aprilie 2002 - Are loc deschiderea negocierilor pentru Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne. Decembrie 2004 - Încheierea negocierilor de aderare (închiderea Capitolului 24 - JAI). Este confirmat calendarul de aderare. 1 ianuarie 2007 – La momentul aderării, România îndeplinește „criteriile minimale” pentru aderarea la Schengen. Octombrie 2007 – România are în vedere aderarea la Spaţiul Schengen în 2011. Septembrie 2008 - Vizită de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE. România confirmă obiectivul îndeplinirii până în 2011 a standardelor Schengen, domenii precum vizele, cooperarea polițienească, protecția datelor personale. Octombrie 2009 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul vizelor. Decembrie 2009 – Este adoptat raportul misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime. Mai 2010 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul frontierelor aeriene. Iulie 2010 - Este aprobat raportul în domeniul frontierelor terestre. Ianuarie 2011 - Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE (platforma de schimb de informații și alerte Schengen). România încheie cu succes procesul de evaluare Schengen. Iunie 2011 – Parlamentul European votează în favoarea aderării României la Schengen cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri. Octombrie 2011 – România, prin ministrul de Interne, Constantin Traian Igas, începe întâlnirile bilaterale pentru obținerea sprijinului statelor membre. Apar primele mențiuni (de cătra Franța, Finlanda, Olanda) ale condiției ca România să obțină și un Raport MCV pozitiv, ca urmarea a evoluției în lupta anticorupție și reforma Justiției, chiar dacă MCV nu făcea parte din criteriile Schengen. Octombrie / Decembrie 2012 – Comisarul european pentru Afaceri Interne reafirmă că „nu există condiţii noi România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile” şi trebuie să adere cât mai repede la spațiul Schengen. Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație. Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE. Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019. Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei. Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei. Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie. Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria. România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023. Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile. Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen. Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția. Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023. Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități. Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3456 secunde