Statele membre UE vor avea prima lege comună - combaterea violenței împotriva femeilor

Statele membre ale UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord asupra primei legi din istorie a blocului comunitar pentru combaterea violenţei împotriva femeilor. Însă textul final nu a fost suficient de cuprinzător în ceea ce priveşte un element-cheie: includerea unei definiţii comune a violului. În ciuda eforturilor legislative, violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică persistă pe întreg continentul european, relatează miercuri, platforma media European Newsroom.

După luni de negocieri intense, UE a ajuns la un acord cu privire la actul său legislativ de combatere a violenţei împotriva femeilor şi fetelor, o directivă cuprinzătoare care urmăreşte să armonizeze definiţiile juridice şi pedepsele minime cu închisoarea pentru infractori pe întreg teritoriul UE, conform Agerpres.

Legea urmăreşte să protejeze femeile din cele 27 de state membre ale UE împotriva violenţei bazate pe gen, a căsătoriilor forţate, a mutilării genitale feminine şi a hărţuirii online. Textul incriminează hărţuirea şi incitarea la ură sau la violenţă, în mediul online, în întreaga Uniune. Comisia Europeană a propus pentru prima dată această legislaţie majoră la 8 martie 2022, pentru a marca Ziua Internaţională a Femeii.

Cu toate acestea, cel mai recent acord nu include o definiţie comună a violului, care s-a dovedit a fi cel mai controversat punct al negocierilor.

Negociatorii şefi ai Parlamentului European pentru acest dosar, eurodeputata suedeză Evin Incir (S&D) şi eurodeputata irlandeză Frances Fitzgerald (PPE), nu şi-au ascuns dezamăgirea în timpul unei conferinţe de presă la Strasbourg şi au sperat că directiva va deveni „începutul, nu sfârşitul” legislaţiei pentru combaterea violenţei împotriva femeilor în UE.

Negocieri marcate de disputa privind definirea violului

Măsura de a include o definiţie comună a violului, solicitată de mulţi, a fost blocată de mai multe ţări UE, în frunte cu Franţa, Germania, Austria şi Ţările de Jos. Acestea au invocat motive tehnico-juridice privind modul de adoptare a propunerii, argumentând că violul nu este o „infracţiune europeană”. Alte ţări tradiţional conservatoare, precum Polonia, Ungaria, Malta, Republica Cehă, Estonia, Bulgaria şi Slovacia, au adoptat aceeaşi poziţie. Parlamentul European şi cel puţin o duzină de ţări UE, printre care Belgia, Grecia, Italia şi Spania, au dorit să includă o definiţie a violului bazată pe absenţa consimţământului explicit.

Patru eurodeputaţi spanioli au făcut parte din echipa de negociere a Parlamentului European, iar trei dintre ei au fost vocali în legătură cu necesitatea de a aduce legislaţia europeană la nivelul standardelor din ţări precum Spania.

Statele care se opun definirii violului în text au argumentat că UE nu are competenţe în această privinţă. Criticii definiţiei violului au susţinut că nu există un temei juridic pentru o astfel de reglementare standardizată în dreptul european. Prin urmare, articolul în cauză nu a fost inclus în lege.

Pentru ca directiva UE privind violenţa împotriva femeilor să intre în vigoare, mai trebuie să fie aprobată de miniştrii statelor membre şi adoptată de plenul Parlamentului European, dar se aşteaptă ca aceasta să treacă fără probleme. Vicepreşedinta Comisiei Vera Jourova se aşteaptă ca directiva să fie adoptată definitiv până la sfârşitul lunii aprilie.